Fotomodelul zilei

Știi momentul ăla, (pauză, zic) când intri în camera principală a studioului cu o privire gravă, aparatul într-o mână, obiectivul în cealaltă, luminile aprinse, asistenta derutată și fotomodelul privind în gol? ei bine, dam ăsta nu-l știe. Deci și prin urmare nu avem o tanti senzuală în neglijeu (cică așa i-ar spune), ci o gânganie. Din păcate nici măcar nu știu ce gânganie. Am încercat să aflu și am inițiat următorul dialog:

– Salut! am zis eu blogosferic. Tu ce fel de gânganie ești? nu ai vrea să fii vedetă pe blogul lui dam ăsta?

– @#!–! mi-a răspuns.

– Mbine, dar măcar așa, niște cadre, două – trei, pentru fanii lui dam ăsta, ă? am încercat eu s-o dreg.

– @#$%@!!!!!**&! a, și !@#$%!$#@#@#!!!!!!

Ei bine, într-o asemenea pleiadă de obscenități, dam ăsta s-a încruntat, a pus mâna pe aparat și a început să tragă la cadre. Neclare, nefocalizate, în rafală:

– Trrrrrrrrrrr! dâcdâcdâcdâcdâcdâc! na, să văd acum ce mai zici!

De fapt n-a zis nimic, s-a întos și a plecat, fără să-i pese de un biet blogăr care vrea să reușească în online.

De vară

Acalmia zilei

Nori de praf se ridicară, odată cu scrâșnitul  particulelor mari de nisip portocaliu, de sub talpa săgeții ixiene care ateriza. La vreo 7 lungimi tleilaxu se putea zări un topter vechi, cu carena din plastoțel scrijelită, pe jumătate plin de nisip. Purta însemnele patrulei Zadu, steaua galbenă și lancea albastră. Carlinga săgeții se deschise larg, lăsând să se vadă afișajul sclipitor, albastru, pe sticla organică a geamului.

După siluetă, pasagerul săgeții era o femeie-ofițer. Purta pantaloni negri, mulați, cu multiple buzunare pentru arme și muniție, similare trupelor speciale ale secolului XX de pe Pământ. Haina din țesătură WAD dădea de gol pistolul de la cingătoare printr-o proeminență ascuțită. Silueta avea în mână un cablu din kevlar și plastoțel, al cărui capăt îl aruncă în grota de lângă săgeată. Grota din piatra roșie de rad părea naturală pentru un neinițiat, datorită neregularității fretei ce prelucra grota în urma burghielor.

Coborî în grotă. Licuriglobul dezvălui două caverne și multă umezeală pe pereții roșii ai grotei. Filoane de rocă cenușie drapau treimea superioară a pereților. Scoase o lanternă ixiană de frecvență înaltă și lumină peretele ce despărțea cele două caverne. Un text, aparent tleilaxu, apăru:

”Pot spune că m-a inspirat de la prima vedere. De aici, și diversele forme, ce le cream pe nisip. Castele, avioane, pești, inimioare și numele scris pe nisipul fierbinte. Marea este o muză de inspirație constantă, încă, din copilărie reușea să mă destreseze și să armonizeze haosul plăcut al vieții mele.

Apa și nisipul sunt în antiteză, asemenea vieții văzute în alb și gri. Albul prezentat de mare care spală păcatele și alungă grijile. Nuanța de albastru mă calmează și mă ajută, să-mi relaxez retina încărcată de imagini care nu se mai șterg. Versurile melodiei ”Marea Albastră” sunt fredonate de către turiștii care se perindă la mare, prin prisma întoarcerii la natură și la peisajele spectaculoase, unde valurile se izbesc de nisip cum omul este pus în fața faptului împlinit.  Apa mării o pot compara cu zilele bune, atunci când totul merge ca pe roate. În timp ce, nisipul fierbinte semnifică pentru mine , acel lanț nesfârșit de zile negre, care fac parte dintr-un labirint al vieții.”

dam ăsta…

…e om de onlain. Așa, ca să fim înțeleși.

Printre stele – reeditare

Zic să fie un post de-ăla cu heituială? Porcăim nește proiecte de-ălea blogosferice? Nu, lasă, că suntem oameni serioși. Am zis să împărtășesc cu voi câteva cadre cu Calea Lactee. Am zis reeditare pentru că e cam ce spuneam aici. Practic același principiu, câteva setări schimbate, mai ales datorită echipamentului ceva mai nou. Dacă încă n-ați aruncat un ochi pe pagina cu echipamentul (nu prea aveați cum, că am modificat-o acum câteva minute), am trecut la un nou corp de aparat principal și anume un Canon EOS 7D. Astfel am putut mări sensibilitatea ISO la 6400 sau, prin extensie, 12800 (față de 1600, respectiv 3200 extins la 40D). Câteva cadre și date tehnice, pentru cei interesați.

Aparat: Canon EOS 7D

Obiectiv: Canon EF-S 17-55 mm f/2,8

Distanță focală: 17 mm

Deschiderea diafragmei: f/2.8

Format: RAW

Timp de expunere: 30”

Sensibilitate ISO: 12800

Mod de expunere: Manual

Spatiu de culoare: sRGB

Companie de deduceri la dam ăsta!

Înainte de toate, vă invit să apreciați/venerați/complimentați PR stunt-ul din titlu. Recunosc, nu mă pricep și nu vă pot explica fenomenul, dar că am învățat de la profesioniști. Mi se pare că etalarea unor asemenea cunoștințe dă credibilitate unui blog care urmează să ofere reduceri. Hai să n-o mai lungim, că doar e cald și cod afară.

• 50% reducere la orice advertorial. Trebuie doar să scrii codul ”bulshit” în rubrica de observații a comenzii și beneficiezi de reducerea de 50%. Dacă dai like paginii de facebook a advertorialului poți câștiga, prin tragere la sorți, un tricou cu sigla advertorialului.
• Dacă e caniculă căcălău, ai parte și de promovare căcălău la dam ăsta! Ai nevoie de promovare? ești un brand care înnoadă șireturi? dacă da, bagă mare la dam ăsta, la un preț unic de 50 lei/mcp (metru cub de promovare), pe toate rețelele sociale. Dacă nu sunt destule, inventăm și altele!
• Apă de ploaie cu numai 10 lei! E cald, foarte cald, nu-i așa că transpiri?! dam ăsta șite că așa e, chiar înaintea ta, astfel ți-a pregătit apă de ploaie, să te hidratezi. Cu numai 10 lei poți comanda articole atât de slabe, încât sunt apă de ploaie!
•  Din păcate la telefoane și tablete nu avem reduceri. Nu că nu ar intra în campanie sau ceva, doar că nu avem telefoane și tablete. Cu toate astea te invităm să dai like paginii de facebook a telefoanelor și tabletelor pentru a fi la curent cu viitoarele oferte!
• Mega ofertă la PR stunt-uri! Cu numai *25 lei + TVA (dar TVA de 47.23%) ai acum 3 (trei) PR stunt-uri! Da, ai citit bine, 3 (trei) PR stunt-uri la preț de 1 (unul)! Vrei să pocești un titlu? vrei să cascadoricești un text? vino la dam ăsta! 

          *Oferta este supusă unor termeni și condiții.

Și mai avem ceva pentru tine:

Garanție extinsă la orice advertorial. dam ăsta îți garantează că orice advertorial e de toată jena pe o perioadă de 3 ani sau 50000 km. Te invităm să mai dai o dată like paginii de facebook a advertorialului (poate mai ai rude care ar da like) și beneficiezi de 2 revizii gratuite la advertorialul tău, desigur, numai cu litere originale.

 

Dacă cumva ai citit rândurile te mai sus și te strâmbi, probabil sorbind dintr-un Fanta de cireșe, în timp ce te gândești că îi ești superior/superioară lui dam ăsta și că, de fapt, dam ăsta e degeaba și oricum e în plus în blogosferă, află că te înșeli. Dam ăsta e necesar pe bloguri. Poți să înghiți în sec, poți să arunci doza de Fanta pe jos, te poți supăra, poți scoate limba, poți înjura produsele Apple, poți face ce vrei tu, dam ăsta este unul din pinioanele blogosferei. Nasol de tine. Chiar mai nasol decât de dam ăsta.

Breaking (AD) news

Bună ziua, întrerupem programul obișnuit pentru o știre de ultimă oră, știre care a cutremurat blogosfera românească: Apple blochează (nu că vrea, lasă bă, aia-i știrea reală, noi dramatizăm puțin) publicitatea în browser. Supărați că Apple ar putea bloca ulterior chiar și advertorialele pe sistemele lor de operare, mai mulți blogări s-au adunat în Piața Blogosferei pentru a protesta împotriva companiei cu mărul mușcat. Îi dăm legătura lui Viorel, care se află în acest moment în Piața Blogosferei pentru a afla reacții la cald. Viorel, ne auzi?

– Bună ziua de aici din Piața Blogosferei! La vederea carului de televiziune al redacției dam167, o parte din blogării prezenți în piață s-au înghesuit să-și expună punctul de vedere:

– Domnule, eu nu sunt aici ca să protestez, dar hai să-ți spun ceva: produsele Apple sunt proaste. Nu merită, chiar nu merită. Eu nu mi-aș cumpăra așa ceva, tu ți-ai cumpăra? Vezi, ți-am zis. Nu știu de ce spune lumea că dizainul e bun, că sunt urâte, îți spun eu, urâte și… a declarat Dorin, în timp ce era bruscat de Nebuloasa.

– Ascultă. Reclamele astea sunt despre oameni. Oameni care festivalizează, oameni care ascultă, care simt, care fac sau merg la teatru. Să blochezi ce, pentru ce? Lumea asta a luat-o razna! ne-a spus pe un ton blajin, fluturând o cremă Farmec, piarblogărița timișoreană.

– Stați puțin, eu nu vreau să supăr pe nimeni sau ceva, dar eu nu am advertoriale de-alea de care n-ar trebui să am. Eu am de-alea scrise într-o manieră personală.. și ălea se pun? eu nu scriu despre telefoane – NU, ĂLA ERA CONCURS! – tablete, iMacuri sau de-astea cu mulți condensatori. Nu serios acum, nu știți dacă și astea cu personal vor fi afectate? mai mult curioasă, Tomata.

– Sabina sunt, voiam să vă spun că firma care ne organizează nouă nunta – suntem atÂt de îndrăgostiți – folosește produse Apple și probabil cu adblock, deci vreau doar să-i felicit pe această cale!

– Timișoara capitală culturală europeaaaaaaaaaană! Timișoara capitală cul…- aici am intervenit:

– Domnișoară, credeți că aceste blocări de afișare a reclamelor afectează cumva șansele orașului la..

– Tu ții neapărat să scoți în decor acest minunat oraș din drumul spre cultură? nesimțitule! Timișoara capitală culturală europeaaaaaaaaaană!

….

Se pare că a fost întreruptă transmisiunea din Piața blogosferei. Atmosfera părea încinsă, iar blogării determinați să lupte pentru dreptul la advertoriale. Vă vom ține la curent cu desfășurarea acestui protest și vă mulțumim pentru atenție! Redacția dam167 vă dorește un weekend mai puțin blogosferic!

 

Fotor – câteva impresii

Îmi place chestia asta căreia tinerii îi spun ”the cool factor”, adică tot felul de aplicații care arată bine ți sunt ușor de folosit. Una dintre ele părea să fie Fotor, disponibilă pentru Windows, Mac OS, Android și iOS. După cum puteți vedea dam ăsta s-a mai înmuiat – deh, vârsta – și face tot felul de prelucrări de-astea superficiale, apogeul fiind chiar pozele cu telefonul. Dacă acum câțiva ani nu plecam fără 3 kg de echipament, acum vremurile s-au mai schimbat. Nu, aici e lene, nu vârstă.

În fine, am is să văd ce se poate face cu Fotor ăsta, mai ales că e gratuit.

Interfața e relativ simplă, primul pas fiind așa numitele scene care sunt de fapt niște reglaje automate. În cazul de față este un cadru în format .tiff (se poate vedea după dimensiunea mare, în colțul stânga jos), cadru pe care l-am trecut prin scena Shade. Ulterior, reglajele de bază, culori, balans de alb, expunere, contrast, luminozitate. Toate aceste setări sunt intuitive, ideea fiind să nu intri în prea multe dacă nu te pricepi sau dacă nu e nevoie.

Am zis apoi să încerc și alb-negru, cu puțin vignete. La fel, la conversia alb-negru există câteva seturi de reglaje, destul de ok pentru o prelucrare rapidă.

La final, export cu destinația și rezoluția dorită și cam aia e. O altă funcție care îmi place este cea de colaje. Da știu, există tot felul de aplicații care fac asta, dar eu n-am prea folosit. Nu mi se pare o funcție importantă, doar că uneori e de efect. E, cum ziceam în introducere, the cool factor. Acum hai să vedem câteva cadre prelucrate cu Fotor.

Din păcate, după rezultate am fost puțin dezamăgit. Calitatea e destul de slabă, contrastul și algoritmul de mărire a clarității (sharpen) cam lasă de dorit, deși fișierele prelucrate conțin destule informații. Într-adevăr, e un soft gratuit pentru cei ce nu vor să se complice prea mult, dar uneori poate face mai mult rău decât bine. Ultimul cadru din setul de mai sus este făcută cu telefonul mobil, iar poate la așa ceva se pretează cel mai bine genul ăsta de soft. Aș recomanda rezoluții relativ mici și cadre care nu trebuie să facă impresie – de exemplu prelucrări ușoare pentru web. Îmi place cadrul alb-negru, e ceva obținut foarte ușor și de efect – o priveliște frumoasă scuză uneori mici defecte tehnice.

Per ansamblu îmi place. Dacă ai niște cadre .jpg care au nevoie de mici corecturi sau ți se pare că au elemente ce pot fi scoase în evidență e un soft ușor de folosit. Vă las cu un colaj pe care eu îl consider simpatic. Mi se pare ceva ce ai pune pe blog sau rețelele de socializare. Ca de obicei, pentru comentarii, aprecieri, injurii și alte bălăcăreli – în rubrica de comentarii.

Moștenirea maximă a zilei

[…] păși încet spre intrarea grotei, călcând criblura și urmele de nisip auriu de pe poteca bătătorită. Încălțările crescute organic, armate cu țesătură de kevlar, se mulau pe vârfurile tocite ale bolovanilor de la intrarea în grotă. Prințesa se aplecă lângă borna din plastoțel, și apropie medalionul din aur de simbolul casei Valkyria, încrustat pe fața oblică a acesteia. Grota se lumină la aprinderea licurigloburilor albastre, aflate în suspensie, aproape de bolta grotei. Părea un vechi avanpost, probabil păzit de un ofițer și aghiotantul acestuia. Panoul de comandă era prăfuit, dar intact. Prințesa atinse consola centrală, iar proiectorul holografic Ix lumină peretele grotei. Mesajul se desfășura în caractere alfanumerice, așezate rând pe rând de proiecție, iar la final caracterele alfanumerice se transformă în hieroglifele vechii limbi Valyria:

”E un mix de stimuli emoționali, asociere cu experiențe personale, relevanță pentru brand, execuție la fel de bună precum conceptul și diferentiator scenaristic. Partea bună a experimentelor sociale ce devin virale e că, dacă se dovedesc din start un eșec, nu trebuie să mai fie difuzate.”

DIN ÎNVĂȚĂTURILE LUI DAM ĂSTA, PENTRU BLOGĂRUL DIN TINE

Fiule, nu te pricepi la bloghing.