Month: May 2013

Plan blogosferic

Dragi fani, heitări și alte categorii, e timpul să povestim despre succesul blogosferic. Da, ți-ai făcut blog și ai ”scris din plăcere”, dar asta nu mai e de ajuns pentru tine. Vrei să fii profesionist, vrei să curgă 30 RON+TVA pe lună, dar pentru asta trebuie să muncești. Crezi că Tonomata a ajuns la performanțele astea fără ”plan editorial”?Vorba blogărului, muncă, muncă și iar muncă.

Credeai că pe blog scrii așa când și ce îți vine? adică na, azi, miercuri, deschizi saitul și scrii acolo, ceva? da? na, asta îi ”diferențiază” pe amatori de profesioniști. După cum probabil ai înțeles deja din subtilitatea mea, nu, nu se poate așa. Trebuie să ai un plan – editorial zic inculții – pentru blogul tău. Trebuie să-ți organizezi articolele, să le planifici publicarea, ce mai, să ai o strategie de luptă – căci lupta e acerbă, blogării minunați. După cum probabil ai intuit, dam ăsta n-are un astfel de plan, dar nu disperați, conform trendului blogosferic, nu trebuie să faci tu ca să-i poți învăța pe alții. Prin urmare, dam ăsta îți arată cum se face un astfel de plan:

Plan

Cam așa ar trebui să arate un plan pentru o săptămână de blogărit profesionistic. Desigur, poate fi făcut în ecsel sau pur și simplu de mână. Coloana post se referă la cei mai metodici dintre noi, care avem deja scrise articole. În continuare voi exemplifica coloana ”Subiect” pentru că acolo sunt niște notații personale.

<Chestie personală> : e pur și simplu o pățanie de-a ta. Cum că erai mic, mergeai sau nu la școală, ai avut o tanti învățătoare pe care ai admirat-o sau orice altceva. Merge luni, pentru că luni e o zi intensă din punct de vedere energetic. Dacă ești o persoană pozitivă, scrii despre cum simpla cafea de dimineață și statul în birt cu laptopul îți luminează ziua. Dacă ești o persoană cu un caracter negativ, poți scrie hateristic despre drumuri, cum nu mai finanțează primarul evenimente etc.

<Chestie non advertorială care mi-a plăcut> : E acel articol care, în urma comentariilor, te face să exclami: ”ce bă, eu nu mai am preferințe? totul e post plătit?!” Gen ți-ai cumpărat ceva, lauzi brendul.

Evenimentul săptămâmii : O pișcotăreală la care ai fost. Dacă ești blogăr serios, participi la proiecte.

Eveniment din online : Ieri ai fost tu la eveniment, azi promovezi proiectul altui blogăr. Arată că ești activ, conectat. Dacă nu, orice chestie fără sens, dar care pare ruptă din domeniul media.

<Chestia/chestiile> de vineri : Filme, muzică, mâncare, băutură, ceva. Hai că e cu copy/paste de link-uri, găsești tu ceva.

<Recomandări din blogosferă> : Hai să fim serioși, e sâmbătă și n-ai chef. Ia și tu ceva de pe alte bloguri. Tu recomanzi – cine nu vrea, să nu citească.

 

Cam ăsta ar fi un model. De aici încolo trebuie să fiți doar creativi (da, știu, dacă ați fi într-adevăr creativi ați face altceva) și să cuceriți blogosfera! Ține minte: succesul nu se face cu articole muncite, ci cu o planificare muncită!

 

Advertisements

Repost

Zilele trecute am dat de un articol la Radu pe blog. Știam că am încercat și eu, așa că am mai umblat la contraste și zic să le pun din nou și eu. Înainte erau 2-3 poze, acum am mai suprapus, le-am indoit, corectat, cusut, astea. Na, una cu culori, alta mai fără. Cât despre detalii tehnice, sfaturi și recomandări, cu încredere acolo în articolul citat.

 

a

 

 

b

Stele – Lacul Mic, Dognecea

Recunosc, azi am vrut să scriu o heituială aici. Nu-mi spuneți că nu vă era dor, că nu vă cred. Cu toate astea, am zis că hai să postez pe nișa mea. Adică m-am urcat cu picioarele pe nișă și acum postez. Pentru cei ce nu știți – de fapt nimeni de aici nu știe, dar e un fel de a spune – dam ăsta a încercat niște poze de-alea cu stele. Gen fotografiezi cerul și apoi pictezi în fotoșop stele căzătoare. Na, niște poze, zic. Detaliile tehnice, pentru cei interesați, la final.

IMG_9369

 

 

IMG_9370

 

 

IMG_9371

 

 

IMG_9372

 

 

IMG_9373

 

 

IMG_9374

 

 

IMG_9376

 

 

IMG_9377

 

 

Aparat foto: Canon EOS 40D

Obiectiv: Canon EF-S 17-55 f/2.8 IS USM

Distanță focală: 17 mm

Sensibilitate ISO: 3200

Deschiderea diafragmei: f/2.8

Timp de expunere: 25 s

Ora: 23 – 23:30

On assignment: Fotografia de peisaj II – Fotolocație

Da, după cum vă spuneam și ieri, dam ăsta s-a pus pe succes aici în social media și trântește și azi un articol. Povestea începe aici, cu prima parte. În articolul de față o să povestesc puțin despre ceea ce înseamnă alegerea fotolocației. Evident, nu există o rețetă sau un număr de pași pentru a găsi fotolocația ideală, sau măcar cea potrivită pentru un fotograf sau altul, dar putem vorbi despre câteva lucruri de care putem ține cont.

Fiind vorba despre natură și peisaje, cu greu se poate spune că sunt elemente sau forme de relief care nu se pretează acestui gen de fotografie. Până la urmă alegem un loc cu are rădăcini abstracte, bazate pe raționamente de-astea cum îi plac Nebuloasei: că-i fain, că oameni, artă, pasiune, dedicare, astea. Recomandarea mea personală e să – din nou sună a Nebuloasa – să căutați mai întâi în interior locul pe care doriți să-l imortalizați. Pentru a uimi pe cineva printr-o imagine sau un șir de imagini trebuie să fii tu, fotograful, uimit de ceea ce vezi. Nu poți avea pretenția ca alții să se regăsească sau să caute refugiu într-un loc conturat îndoielnic și compus după reguli banale. Acum mai mulți ani am profitat și eu de comoditatea internetului și am cerut părerea unor fotografi pentru o fotografie de-a mea care, la momentul respectiv, mi se părea reușită. Ca să nu fie numai poveste, pun și două cadre, mândria mea fiind al doilea.

IMG_2967

IMG_2981

După ce am postat un link cu al doilea cadru, mi-a răspuns un fotograf cum că nu e rea fotografia, dar e banală. Normal, am întrebat și eu că cum? Mi-a spus că nu e rea, că nu e nimic de reproșat, dar că se vede că n-am vrut să exprim ceva prin ea. Am luat un cadru și gata. Cu asta m-a încuiat. Credeam că va menționa claritate, timp de expunere, închidrea diafragmei, balans de alb, compoziție. Reproșul era de fapt legat de pasiunea mea pentru ce era în imaginea respectivă. Ca să fac o paranteză, când am început să-mi cumpăr echipament foto am plecat și eu în căutarea cadrelor bune. Nu conta că era o floare în parc, o buburuză, un stâlp de iluminat sau un fluture, voiam poze bune. Ăsta e motivul pentru care mă fac să zâmbesc fotografii de ocazie ai primăverii din Parcul Rozelor din Timișoara. Revin. După experiența asta, am plecat spre eterna mea pasiune – muntele – și am început să sap.

Cam asta e de fapt căutarea din interior: pasiunea, uimirea, suferința, emotția în general. Dacă e să vorbim de natură, acel loc care te emoționează, care îți evocă trăiri, care te schimbă. Dacă vorbim de animale, e cadrul care te face să te dai înapoi, care te face să respecți natura și scena din fața ta. Dacă sunt locuri și oameni, e acea scenă sau poveste care te emoționează până la lacrimi, care te tulbură, te bucură și te mâhnește în același timp (da, știu, v-am zis eu că sună a Nebuloasa). Lăsând gluma de o parte, ăsta e locul de unde trebuie să începeți. Trebuie să vezi fotografia, să-ți dorești să arate într-un fel și să fii în primul rând tu mulțumit de ea.

Sigur, ce am spus e foarte general și ține de personalitatea fiecăruia, lucru ce mă face să trec mai departe, la câteva lucruri pe lângă care putem discuta:

  • Locul. Aici mă refer strict la locul fotografiat. Că e mare, munte, pădure, pășune, găsești un loc, o arie restrânsă unde te vei apuca efectiv de lucru.
  • Logistica. Cum ajungi – în general cadrele deosebite în natură sunt din locurile puțin accesibile – acolo, cu ce ajungi, dacă e nevoie de măsuri speciale.
  • Vremea. Foarte important pentru că fotografia pe care ai ales-o are un specific. Dacă urmărești un peisaj ideal, cu soare și cer senin trebuie să fii atent la previziunile meteo. Da, previziunile nu-ți oferă siguranță prea mare, dar e un început – dacă se anunță ninsoare, sunt șanse mari să nu ai un cer albastru senin și mult soare. De asemenea, fenomene conexe precum fazele lunii pentru astrofotografie.
  • Echipamentul.
  • Un mic studiu. Nu strică niciodată să vezi ce părere au alții despre acel loc. Poate drumurile nu sunt accesibile pe toată perioada anului, poate sunt condiții vitrege, vremea se schimbă des și previziunile nu țin pasul, poate găsești chiar recomandări.
  • Un obiectiv. Nu unul foto, ci un țel. Gândește-te ce tip de cadre vei încerca, ce accesorii crezi că ai nevoie, ce măsuri suplimentare trebuie să iei – poate o vestimentație adecvată sau echipament de camping. Ține minte, nu e o excursie, nu e o vacanță.
  • Ai grijă la specificul reliefului. După cum unii probabil știți, există peste tot în lume locuri preferate pentru diverse tipuri de fotografie, ca de exemplu Patagonia pentru munți și faună, Spania pentru astrofotografie, Scoția pentru cadre dramatice și așa mai departe. Un exemplu local, munții din masivul Retezat sunt învăluiți într-o atmosferă încărcată. Nu în orice perioadă a anului se pot obține cadre clare și un cer senin, fără efecte de ceață albăstruie.
  • Stabilește-ți un program. Atâta timp cât nu e o excursie, trebuie să-ți faci treaba și să te întorci, vorba aia, înapoi la muncă. Trebuie să știi exact de cât timp ai nevoie. Ia în calcul faptul că sunt situații care îl pot da peste cap, situații care nu depind de tine  – vremea de exemplu.
  • Calculează costul. Evident, te întinzi cât îți permite plapuma. E normal că o persoană care dispune de fonduri nu va face compromis la cazare sau transport, dar nu despre asta e vorba. Până la urmă dacă ai nevoie de un asemenea confort și nici nu produci rezultate, mai bine dai acei bani pe o vacanță. În cazul în care nu-ți permiți, poate nu strică să vezi în ce condiții se fac sponsorizări.

Cam astea ar fi principalele probleme la stabilirea unei excursii. Indiferent de ce alegeți, fotografia de peisaj înseamnă răbdare, ferestre scurte de fotografiere și multă muncă. Sunt multe cadre, multe focalizări, încadrări, ajustări ale trepiedului și multe plimbări. Ca să nu închei atât de sec articolul, pun câteva poze smple, dar care mi se par de efect. Le-ați mai văzut pe aici, dar le-am ales pentru că sunt locuri unde a trebuit să mă integreez în peisaj, să las aparatul jos și să mă uit în jur, iar abia apoi am încadrat. Altfel spus, a trebuit să pierd puțin timp până mi-am dat seama cum să le privesc.

IMG_4270

IMG_4296

IMG_5010

IMG_5162_1

IMG_6013

IMG_6681

IMG_7377

IMG_7383

Sărbători muncitorești

Titlul ar trebui să combine 1 mai muncitoresc cu sărbătorile pascale – combină el ceva, dar nu știu dacă exact ce trebuie. Da, știu, ați intrat aici la dam ăsta în speranța că mai apare o poză cu mititei, ouă, urări de bine, Paști fericit, 1 martie fericit, La mulți ani!, astea, dar n-ați găsit nimic. Am fost și eu ocupat cu cadouri și multă mâncare. Asta e, mai trebuie să ne și îndopăm românește. Fiți fără grijă, dam ăsta s-a întors. Cu toate astea, n-am pregătit nu știu ce urări, poze cu ouă și alte fandoseli. Dar dacă tot ați trecut pe aici, hai să pun niște poze, așa, pe nișa mea cum s-ar zice. Adică postez pe nișa mea, că ăsta e blog de nișă, că să facem succes în social media, zic. Ca de obicei (mă rog, unul dintre obiceiuri) v-am pregătit o coloană sonoră în caz că vă place să vă uitați la poze cu muzică. Pe lângă poze o să mai comentez eu una alta.

Și acum pozele. Ne uităm spre Hațeg, din apropierea castelului de echilibru al hidrocentralei de pe Râul Mare, pe la ora 22:00.

IMG_9295

IMG_9297

IMG_9298

Urcăm spre vârful Lolaia Nord (2178 m), prin stațiunea turistică Râușor, pe traseul crucii albastre. La un popas, privim spre nord, spre Hațeg.

IMG_9310

IMG_9312

IMG_9313

Ajunși în șa, urmărim banda galbenă până pe vârful Lolaia Nord (2178 m) și privim creasta, înainte de coborîre.

IMG_9316

IMG_9317

IMG_9322

În cadrul următor, de notat vârful Peleaga în centru (2509 m), iar la dreapta în prim plan vârful Lolaia Sud și în plan secund vârful Retezat (2485 m), ușor de recunoscut după evidenta teșitură.

IMG_9327

IMG_9330

IMG_9333

IMG_9335

IMG_9337

IMG_9338

Mai privim o dată înspre Hațeg și coborîm. Ne grăbim puțin, căci grătarul nu se încinge singur.

IMG_9339

Înainte de plecare, vizităm din nou (ca de fapt de fiecare dată când ajung în zonă – prietenii știu de ce) lacul și barajul Gura Apelor. După reparații la priză și galeria de aducțiune lacul se umple din nou. Sperăm să fie totul în regulă și să funcționeze la parametri optimi.

IMG_9340

IMG_9341

IMG_9342

Na bun, cam atât am avut eu de zis. Până la următoarea heituială sau până la următorul articol pe nișă (sau mă rog, cumva relativ la nișă), să fiți sănătoși și nu ascultați porcăriile din social media.