Month: February 2019

Antreprenor

De fiecare dată când am început să vă povestesc ceva am început dimineața. Parcă e ceva special în razele soarelui dimineața, în afara evidentului clișeu al noului început. E momentul când pulsul crește, când inima accelerează, când creierul se mobilizează după procesările nocturne. Nu și azi. E aproape 3 jumătate, iar vremea nu e ideală pentru o după amiază de noiembrie – cam înnorat, ai zice că va ploua la un moment dat. Am ieșit agitat în parcare și am pus cele două cutii în portbagajul mașinii unui prieten, ca mai apoi să mă așez, la fel de agitat, pe scaunul din dreapta. N-a durat mult până am ajuns la noul birou și am început să desfac cutiile – un iMac 5K și un MacBook Air, ambele în configurația de bază. Pe noul birou din lemn masiv stătea noua mea investiție de circa 16 mii de lei. Sub noua investiție, biroul a costat aproape 7 mii de lei. Nu poți să nu te întrebi, stând în fața a 23 de mii de lei de design, dacă merită, dacă ai greșit, dacă a gândi pozitiv nu înseamnă complet altceva. 

Am aruncat o privire în jur. Pereții albi proaspăt zugrăviți și noile lămpi începeau să contureze un birou cu tentă minimalistă, exact așa cum mi-am dorit, exact așa cum vezi pe instagram. Nu e într-un zgârie nori, e într-un bloc normal, iar priveliștea e compusă din alte blocuri, normale și ele. În dreapta, lângă perete, era trollerul cu echipamentul foto. În stânga, cei doi stâlpi pentru lumini – luminile vor veni abia peste o lună sau două, când va permite bugetul. Urmează să aranjez casetierele, cablurile și să montez scaunul – mâine. Am scos laptopul și accesoriile din cutie, le-am așezat grijuliu în rucsac și am pășit spre hol, unde mă aștepta, cuminte, rezemată de perete, noua bicicletă. Mi-am zis că după atâția bani cheltuiți ar trebui să economisesc cu transportul și am ales ceva cât mai aproape de minimalism, o bicicletă single speed; galbenă ca… nu știu, galbenă. 

A venit și dimineața, ora 7 și vreo 10 minute. Am lăsat bicicleta în hol, mi-am scos termosul cu cafea și m-am apucat de lucru. Am așezat casetierele și puținele accesorii în sertarele acestora, cabluri, prelungitoare, boxe, micul amplificator de căști, calculatorul, tastatura, mouse-ul. M-am uitat pe geam, într-o scurtă pauză în care am mai sorbit din termosul cu cafea caldă, încercând să-mi temperez entuziasmul prin obișnuita schimbare de peisaj.

Am pornit calculatorul, cu cardul în mână – 20 de lei abonamentul de Spotify, parcă nici nu se mai simt sumele astea la un moment dat. E un sentiment de eliberare când știi că stai la biroul tău, al tău personal, sediul noii tale afaceri. Așa e când începi prima afacere, ai un capital imens, vezi numai investiții și îți storci creierii să legi orice investiție de un eventual profit, de impulsuri de moralitate și imaginea calității muncii tale. Nu ești propriul tău șef, ești angajatul clienților tăi și ai în mână o sabie lungă a calității cu care urmează să retezi orice ciot care strică linia senzuală a produsului tău. Abia aștept ca la viitoarele întâlniri prin baruri sau cafenele să-mi pot privi atât clienții, cât și laptopul plin de notițe și mostre, să vorbesc liber și să mă simt electrizat de zumzetul din fundal și zgomotul pătrunzător al espressorului.

Am răspuns la câteva mailuri și am aruncat un ochi pe rețelele sociale. Nu se întâmplă mai nimic pe Facebook, dar în cei aproape 50 de mii de urmăritori de pe instagram încep să-mi văd munca din ultima vreme. Am deschis site-ul, mai mult pentru a verifica ultimele vânzări. Mă bucur că tocmai ai cumpărat ceva. Nu mă bucur atâta pentru bani, ci pentru că ai găsit ceva care să-ți placă. Am zâmbit și am dat muzica mai tare – sper să te bucuri de noua ta achiziție!

Advertisements

Cum să te apuci de fotografie în 2019 – III – Obiective

Se spune că în general cel mai bun raport calitate preț este la obiectivele Canon, pentru că sunt ceva mai ieftine decât Nikkor, dar nu cred că e un motiv destul de bun pentru a alege Canon, de asta n-am menționat lucrul ăsta anterior. Principalii producători sunt Canon, Nikon, Sigma Tamron și Tokina, adică au o gamă largă de obiective și deci prețuri mai accesibile. Cu variantele de top ale acestora nu vei da greș, deși poți vâna și aici obiective de calitate mai vechi, cu diverse dezavantaje – de exemplu focalizarea exclusiv manuală. Odată ce ai ales un aparat ai ales și montura, deci deja încep să se mai rărească variantele. Acum singurul lucru la care trebuie să ai grijă e ca obiectivele să se potrivească, adică să fie pentru un senzor full frame sau unul crop. De exemplu, la Canon EF merge pe full frame și crop, iar EF-S doar pe crop. 

Dacă nu te-a băgat încă în ceață chestia asta cu crop și full frame, în caz că nu știi ce înseamnă asta, lucrurile urmează să se complice. O explicație găsești aici, dar pe scurt va trebui să echivalezi distanțele focale ale obiectivelor în funcție de sistemul ales.

Distanța focală reprezintă distanța dintre centrul optic al lentilei (grupului de lentile) și senzor și nu trebuie neapărat să știi asta – ai învățat la fizică la un moment dat. Important e că distanțele focale sub 50mm sunt wide (câmp vizual larg), iar ce e peste e tele(foto). Să lăsăm teoria, intră aici ca să-ți faci o idee. Pentru că ne putem întinde la nesfârșit cu discuții despre optică, câteva recomandări de obiective, în funcție de distanțele lor focale:

  1. Obiective zoom – unde… poți da zoom.
  • 17-55mm, 16-35mm, 17-40mm, 18-55mm sau similar – în general obiective cu câmp larg pentru peisaje, elemente de arhitectură etc.
  • 70-200mm – este teleobiectivul de referință, fiind un teleobiectiv relativ ușor și cu aplicații destul de variate. Se folosește la mai toate tipurile de fotografie și merită să-l cumperi pe cel mai bun, chiar dacă costă de trei ori cât aparatul.
  • 70-300mm – de obicei o alternativă mai ieftină a celui anterior. N-aș recomanda, eu mi-am cumpărat unul, calitatea fiind slabă. Dacă cumva găsești un asemenea obiectiv care să ofere calitate satisfăcătoare, poate fi util.

La categoria zoom sunt de evitat plajele mari de distanțe focale (de exemplu 18-200mm) din cauza distorsiunilor și calității mai slabe a imaginilor – e aproape imposibilă fabricarea unui astfel de obiectiv cu calități optice bune. Sună bine să ai un singur obiectiv care ar ține locul celor de mai sus, dar în practică nu se întâmplă asta.

2. Obiective cu distanță focală fixă (prime)

  • 50mm – cunoscut ca un obiectiv pe care ar trebui să-l dețină fiecare fotograf, e limita dintre wide și tele. De obicei cu deschideri mari ale diafragmei (dar despre asta mai încolo), poate fi bun la orice, într-o anumită măsură. Este totuși preferat atunci când ai un subiect anume, fie că e fotografie de produs sau portret.
  • 85mm – un obiectiv cu aplicații similare celui anterior, se folosește în general la portrete sau fotografie de produs.
  • 100mm – analog

Obiectivele cu distanță focală fixă oferă o calitate a imaginii superioară celor cu zoom, dar evident, nu sunt atât de versatile. Pentru aplicații unde nu trebuie să te adaptezi la subiectul fotografiat din punctul ăsta de vedere ideal e să mergi pe așa ceva. Ai să constați că sunt obiective scumpe și e bine să le cumperi abia după ce ți-ai definit un stil și ți se potrivesc.

Deschiderea diafragmei, notată f/x, unde x este valoarea acesteia iar f distanța focală (deschiderea diafragmei, ca valoare absolută, depinde de obiectiv). Un exemplu ar fi f/2.8, f/1.8, f/4.5. Obiectivele poartă însemnul celei mai mari deschideri, adică numărul cel mai mic. Prin urmare 17-55mm f/2.8 înseamnă o deschidere maximă constantă de f/2.8. Cu cât deschiderea este mai mare (valoarea mai mică), cu atât mai luminos este obiectivul, dar și profunzimea câmpului este mai mică (un simulator aici). E de preferat ca obiectivul să fie cât mai luminos, evident, dar asta în general vine cu un preț pe măsură.

În general e de ajuns să acoperi plaja wide și tele cu câte un obiectiv, mai ales că la început nu ai cum să-ți dai seama ce ți se potrivește. Unii fotografiază scene urbane doar cu 50mm, în timp ce alții pentru fotografia de studio folosesc în mare parte 85mm, 70-200mm sau 100mm. Stabilizarea imaginii – e de preferat, dar și asta vine cu un preț pe măsură.

Dacă nu știai cum stă treaba cu obiectivele și ai citit cu oarecare atenție ce am scris mai sus, felicitări! Pe scurt, cumpără obiective de calitate, obiective considerate standard printre fotografi. Ai să mai citești pe unele site-uri, sau vor încerca unii să te convingă, că obiectivele „kit” (adică ălea de 1-200 de euro) nu sunt chiar așa rele. Greșit, sunt. Normal că un fotograf poate scoate rezultate acceptabile, dar ele în sine nu sunt bune, că de asta costă 200 de euro în loc de 2000. Sunt puține obiectivele ieftine și bune, iar fără documentare mai bine cumperi o dată, decât de 5 ori și să nu fii mulțumit, ca mai apoi să te chinui să le vinzi la prețuri de nimic. E destul de simplu până la urmă: calitatea optică se vede, nu contează că ești tu profesionst sau amator. Dacă pentru tine e importantă calitatea imaginilor trebuie să investești în obiective de calitate. Un alt lucru pe care ar trebui să-l ții minte: cu cât senzorul este mai mare, cu atât mai bune trebuie să fie obiectivele pentru a putea proiecta mai bine detaliile pe el.

Cum să te apuci de fotografie în 2019 – II – Aparatul

foto2

Cam greu să fotografiezi fără, nu? glumă proastă. Probabil cel mai sigur e să cauți un DSLR pentru că e o tehnologie dezvoltată în timp, sunt aparate fiabile, au cam toate funcțiile de care ai nevoie (inclusiv video pe modelele mai noi) și au prețuri rezonabile. Mai nou tehnologia mirrorless ia amploare și deși e o alternativă a celor menționate anterior, nu vor înlocui încă aparatele foto de tip DSLR. Nu vreau să intru prea mult în comparații pentru că există avantaje și dezavantaje care pot duce la discuții interminabile. Pe scurt, orice alegi e ok, cu DSLR vei ieși mai ieftin și mi se pare că nu faci compromis la calitatea imaginii sau la funcții, deci pe asta o să merg în continuare.

Cum ziceam în postarea anterioară, ar fi bine să alegi un sistem, adică o marcă. Aș recomanda Canon sau Nikon pentru DSLR, Sony, Fuji sau chiar Nikon sau Canon pentru mirrorless. Ar mai fi Pentax sau Olympus, dar sistemele lor de aparate și accesorii nu au anvergura celor menționate anterior și, după părerea mea nu merită, decât dacă ți le dorești dintr-un motiv sau altul.

Dacă ești pasionat de fotografie, ar trebui să sari peste aparatele foto pentru începători. Deși cele de generație nouă oferă calitate bună a imaginii, nu au ergonomia sau funcțiile claselor superioare și le vei depăși repede – mie mi-a luat 2 ani. Partea bună e că DSLR-urile sunt fiabile în timp, deci merită să cauți la mâna a doua. Poți găsi aparate din vârful de gamă la 3-4000 de lei, în loc să iei un aparat entry level nou. Înainte să trec mai departe, câteva lucruri pe care să le urmărești la un DSLR:

  • Dacă e la mâna a doua, să fie în stare cât mai bună. Un aparat foto îngrijit ține foarte mult timp și foarte multe declanșări. Mai bine unul îngrijit, decât unul folosit în condiții extreme, dar cu mai puține declanșări. Loviturile sau condițiile meteo extreme pot produce defecte în timp, deci e mai sigur să le eviți;
  • Rezoluția în megapixeli – ar trebui să aibă minim 10 mpx, dar un senzor cât mai mare. Ca să fie mai simplu, fără prea multe detalii tehnice, poți compara un telefon mobil cu un DSLR la aceeași rezoluție. E evident care produce o calitate mai bună a imaginii;
  • Acumulatori și încărcătoare – valabil pentru cele la mâna a doua. Aparatele profesionale au acumulatori mari și încărcătoare scumpe (de exemplu un acumulator pentru un Canon 1D Mark III costă 700 de lei, iar un încărcător 1000 de lei), așa că ar fi bine ca ele să vină cu aparatul și să funcționeze;
  • Full frame sau crop – asta intră cumva la senzor, pentru că full frame e un senzor mai mare. Trebuie totuși să te hotărăști de la început pe care vei merge pentru că și obiectivele vor trebui să fie pentru montură full frame. Normal, mai mare înseamnă mai scump. Eu unul nu am avut full frame încă;
  • Sensibilitatea ISO – de obicei între 100 și 3200 (cu extensie la 6400) la aparatele ceva mai vechi. Fiind foarte multe aparate pe piață va trebui să te documentezi puțin și să vezi care oferă performanțe mai bune, practic în lumină slabă. Cu cât modelul este mai nou, evident se va comporta mai bine la valori ISO mari, dar dacă urmărești un model mai vechi, ar fi bine să verifici dacă are sau nu probleme la capitolul ăsta;
  • Slotul/sloturile de card, dacă e important pentru tine. Cel mai pupular card e SD, dar nu toate modelele mai vechi folosesc acest format. Sau poate vrei 2 sloturi.

Eu unul n-am pus accent pe asta până acum, dar poate ar fi bine să iei în calcul și valoarea la revânzare a aparatelor. Singurul mod oarecum economic de a trece la echipament nou la un interval relativ scurt de timp este să vinzi ce ai folosit anterior. Din nou, aici e bine să țintești clasele superioare de aparate pentru că își vor păstra mai bine valoarea în timp.

Dacă te-ai hotărât să cumperi un aparat folosit, interesează-te și de magazine care vând în regim conasignație. Eu am cumpărat așa un obiectiv (Canon EF-S 17-55 IS USM) în 2008 și merge foarte bine și azi. În astfel de magazine ajunge echipament folosit în general de fotografi profesioniști care fac upgrade mai des decât noi amatorii. Pentru că știu de la început că intenționează să le vândă, au grijă de aparate și le întrețin ca atare. În România eu știu de f64 și Foto Hobby, în general magazinele mari oferă asta. Sunt ceva mai scumpe decât pe ebay sau OLX, dar de obicei primești și garanție, pe lângă certitudinea că au fost testate și funcționează corespunzător la momentul vânzării.

Cum să te apuci de fotografie în 2019 – I – De început

foto1

M-am hotărât (în sfârșit) să scriu un mic ghid (vom vedea cât de mic) legat de cum poți începe să aprofundezi fotografia. Va fi în mai multe părți pentru că nu vreau să fie un post excesiv de lung. Cele ce urmează vor oglindi în mare experiența mea cu fotografia și echipamentul pe care mi l-am cumpărat, dar și câteva moduri în care poți folosi resursele, gratuite pe cât se poate. Nu voi bate apa în piuă prea mult pe echipament pentru că acum, în 2019, există foarte multe lucruri pe piață, majoritatea bune. E tot mai greu să recomanzi ceva anume pentru că nu ai de unde să știi cu ce se vor mulțumi cei care te întreabă.

O să încep această primă parte cu câteva lucruri legate de atitudinea pe care ar trebui să o ai la început de drum. Eu am început prin 2005, când după ce mi-am cumpărat un aparat foto compact (pentru comoditate) mi-am dat seama că e timpul să aprofundez – o pasiune pe care am avut-o de mic – și am trecut la ce aveam acasă, adică un Praktica LLC cu film. Aici vine prima idee, fotografia pe film nu merită și nici nu te va ajuta să înveți mai repede. Pentru că nu mă crezi, am să-ți explic pe scurt de ce.

Aparatele pe film sunt mai ieftine, dar trebuie să dai bani pe filme. Dacă te gândești că un film de 36 de poziții costă cam 25-30 de lei, la modul conservator pentru un concediu vei plăti în jur de 100 de lei doar pentru filme. Va trebui să le duci la developat, sau să înveți tu să o faci, ca mai apoi să-ți scanezi negativele – cel mai bine ar fi să o faci tu, ai nevoie doar de un scanner de 2-3000 de lei. În rest, vei avea nevoie de obiective pentru aparat, sistemul de focalizare e mai greoi, trece mult timp de la momentul în care ai apăsat declanșatorul până vezi efectiv cadrul, ceea ce înseamnă că îți corectezi mult mai greu greșelile. La un moment dat vei vrea să încerci filmul, asta fără nici un dubiu, dar fără pic de experiență îți va fi mai greu, or nu faci asta ca să te chinui, ci ca să te bucuri de ceea ce fotografiezi și de timpul petrecut făcând asta.

O a doua idee, nu te chinui să-ți alegi de la început un gen de fotografie. Poate începi cu peisaje prin concedii, poate îți place fotografia de produs sau portretele – încearcă-le pe toate și vezi ce te atrage. Nu-ți impune prejudecăți despre ceea ce merită și ce nu sau ce poate fi mai de succes. Ai să vezi că în timp ce te documentezi și încerci lucruri noi o să te lași atras de un gen anume. În plus, nu e ca și cum n-ai putea să le faci pe toate sau să treci de la un gen la altul pe măsură ce le aprofundezi pe fiecare în parte.

N-ai să nimerești din prima echipamentul care ți se potrivește. La început ești tentat să citești nopți la rândul review-uri și păreri, să numeri specificații tehnice și să analizezi prețuri, dar fără să-ți formezi un stil personal de a fotografia n-ai cum să-ți dai seama de la început. Și apropo, încearcă să eviți accesoriile ieftine, mai ales obiectivele. Poate ți se par un chilipir la început, dar foarte rar un obiectiv ieftin e destul de bun încât să merite și îți vei da seama că în loc de două ieftine mai bine luai unul scump.

Câteva cuvinte despre bani. În general fotografia e un hobby scump, așa că majoritatea chestiilor sunt scumpe. Nefiind profesionist le vei cumpăra cu timpul, în ordinea priorităților. E important să cumperi accesorii pe care să le poți folosi mult timp și care să se potrivească între ele. Un prim pas ar fi să mergi pe un sistem (Canon, Nikon) de la început, dacă se poate, dar despre asta mai mult în articolele următoare.