Astrofotografie

Am tot scris despre blogări si ecologie dar aici e vorba despre un blog foto (cum imi place mie sa-l numesc). Asa ca am sa-mi iau rolul in serios si am sa scriu cateva sfaturi/sugestii/completari despre ceea ce se numeste astrofotografie. Nu e un “tutorial”si nu e o reteta pentru succes. E doar putin din experienta mea acumulata in cateva nopti nedormite pe jumate si piatra de temelie pentru inceputul in practica un segment al fotografiei si anume astrofotografia. Sa incepem deci. Primul lucru, important pentru unii, banal pentru altii: echipamentul. E evident ca un aparat foto performant va aduce rezultate mai bune decat unul mai modest. E vorba aici de ceea ce ne putem permite noi amatorii, entuziasti in ale fotografiei. E necesar un DSLR. Nu, nu are rost sa incercati cu un aparat de tip point and shoot. Am sa vorbesc de gama aparatelor si obiectivelor propuse de Canon, pentru ca asta folosesc. Nu am nimic impotriva celor de la Nikon sau alti producatori. Puteti cauta echivalentul celor mentionate de mine in alte parti.

Exista in principal 2 moduri de abordare a astrelor: stele, constelatii si galaxii asa cum le percepe ochiul uman sau asa numitele “star trails”, cele din urma obtinandu-se prin expuneri lungi. Voi recomanda un echipament si setari aferente pentru fiecare dintre aceste abordari, dupa cum urmeaza:

Aparatul

Pentru cei ce urmeaza sa achizitioneze un aparat cu scopul astrofotografiei, recomand Canon EOS 350D, sau orice alt EOS xxxD. 350D e un aparat bun si foarte ieftin, fiind dedicat acestui tip de fotografie si utilizat mai rar, poate fi achizitionat si la mana a doua. 400D, 450D sau cele mai noi ofera avanatjul live view. La rubrica “setari” voi sublinia acest avantaj. Canon EOS 350D poate fi modificat prin inlaturarea filtrului anti aliasing din fata senzorului. Acest filtru are rolul de a inlatura aberatiile datorate suprafetei lucioase a senzorului. Fiind numai lumina astrelor, acest filtru nu conteaza pentru acest tip de fotografie, ba chiar filtreaza prea mult lumina. Unul dintre dezavataje ale sale este ca imaginie par neclare, defect care se corecteaza prin prelucrare prin algoritmi de tip “sharpen”. Puteti citi mai multe detalii in articole scrise de oameni care stiu mult mai multe decat mine. Pentru cei ce doriti sa va modificati aparatul, un link. Nu v-as recomanda modificarea uniclui aparat.

Obiectiv

E de preferat un obiectiv cu deschidere mare a diafragmei, o deschidere minima de f/1,8. In functie de buget, puteti cauta pentru acest tip de fotografie obiective cu f/1,4, f/1,2. Pentru cei ce nu si le permit, se poate folosi cu un oarecare succes 50mm f/1,8. Chiar Canon 50mm f/1,8, care poate fi achizitionat la mana a doua, e ieftin si relativ bun. Sunt multe variante pentru acest tip de obiectiv si diverse convertoare deci e o solutie relativ buna.

Setari

Pentru star trails, procedeul e relativ simplu: trepied, functia de expunere “bulb” si focalizarea dupa posibilitati. Senzorul aparatelor digitale se incalzeste foarte repede, deci e de preferat sa nu se expuna un timp indelungat-calitatea imaginilor va fi slaba. Prima varianta ar fi filmul, pe care am sa o incerc si eu. A doua varianta ar fi procedeul numit “stacking” prin care se suprapun imagini succesive cu expuneri mici, “compuse” pentru a realiza star trails. Gasiti material suficient pe net, precum si programe gratuite gen iris.

Pentru expuneri scurte:

• Timp de expunere: optim 20”; la limita se poate folosi 30”, peste 25” se simte miscarea pamantului si apar “star trails”, adica stelele se transforma in dare luminoase;
• Deschiderea diafragmei: cel mult f/1,8, de preferat o deschidere mai mare;
• Distanta focala: orice distanta focala, cu mentiunea ca deschiderea maxima a diafragmei se miscoreaza odata cu cresterea distantei focale;
• Sensibilitatea senzorului (ISO): minim 1600, chiar 3200 sau mai mult daca aparatul folosit este performant si calitatea la aceasta sensibilitate este acceptabila;
• Focalizare: focalizarea nu functioneaza tot timpul reglata la infinit. Puteti folosi live view daca aparatul are, ba chiar un laptop conectat la aparat.
• Balans de alb: nu e necesara reglarea lui daca lucrati cu RAW. Poate fi ajustat ulterior prin prelucrare digitala.
• Trepied.

Ca locatie, recomand altitudinea cat mai mare si o zona luminata artificial cat mai putin. Dupa cum probabil stiti, lumina este reflectata de suprafata terenului rezultand pierderea detaliilor cerului. Daca ati incercat asta deja in oras, stiti la ce ma refer. Astfel ar trebui sa obtineti ceva asemanator cu cadrele de mai jos. Am sa scriu si principalele date din EXIF.

Aparat: Canon EOS 40D

Obiectiv: Canon 50 mm 1,8

Format: RAW

Timp de expunere: 20”

Sensibilitate ISO: 1600

Mod de expunere: Manual

Spatiu de culoare: sRGB

Aparat: Canon EOS 40D

Obiectiv: Canon 50 mm 1,8

Format: RAW

Timp de expunere: 30”

Sensibilitate ISO: 1600

Mod de expunere: Manual

Spatiu de culoare: sRGB

Advertisements

Asa nu!

Dupa cum spuneam acum ceva vreme, odata cu inceperea noului an, am de gand sa iau si eu atitudine in ceea ce priveste taraboiul asta cu mediul si ecologismul. De fapt eu am de gand sa duc o campanie impotriva prostiei din jurul lor. Asa ca sa fie clar inca de la inceput, sustin ideile si initiativele prin care se face ceva, chiar si adunarea gunoaielor de pe marginea drumului, plantatul copacilor si alte actiuni de genul, chiar daca nu prea cred ca asta ajuta la un nivel global. E bine totusi ca se intampla si trebuie sustinute. In schimb voi pune la zid prostia, naivitatea si persoanele care dezinformeaza si vin cu idei idioate, fara a se documenta, rezultatul acestor “propagande” fiind inducerea in eroare a maselor. Astea fiind zise, sa incepem:

http://eco-notes.over-blog.com –  un blog cu si pentru ecologisti

Am vazut un articol foarte incisiv despre Rosia Montana. Acolo se intampla de toate pentru toti. Ce ar trebui sa stie copiii care sustin acest blog e ca in tara noastra mandra exista legi legate de mediu, legi care sunt in urma iar nerespectarea lor nu aduce nici o consecinta. Oameniii de acolo sufera din cauza poluarii asa cum sufera si altii in alte regiuni ale tarii. Noroc ca ati formulat voi o petitie online, prin care sa se sperie toti si sa faca cale intoarsa. Mai important e ca ati reusit sa cititi un articol in revista National Geographic si acum le transmiteti sa le fie rusine pentru ca dezinformeaza lumea. Bravo dragilor, sunteti penibili! Nu e totusi asa grav – e ceva comun, s-au gasit unii sa protesteze la actiunile unora care au numai interese.

Crema acestui blog (dupa parerea mea) e treaba cu deseurile. Cica ar fi 3 cuvinte cheie: Reduce – Reuse – Recycle. Adica sa poluam mai putin, consumand mai putin si refolosi mai mult. E un concept. Hai sa vedem cum facem asta. Ia priviti:

“consumati produse autohtone: fructe si legume romanesti luate de la piata (da, stiu ca e seceta si ca importurile invadeaza pietele romanesti dar e de preferat sa le evitati), alimente, produse de papetarie, imbracaminte, orice. Intotdeauna sunt de preferat produsele autohtone, pentru ca parcurg un drum mai scurt decat importurile, deci polueaza mai putin prin transport. Plus ca fructele si legumele neaose nu sunt inca tratate cu mii de pesticide si substante facute sa le lungeasca viata dar care le scad din calitati.”

$#%? Deci copii…produsele alea pe care le vedeti voi in piata cand mergeti cu bunicii sunt in proportie de 90% tratate cu diverse sustante chimice. De ce? pentru ca folosind aceste substante chimice se obtine mai mult, mai ieftin. Un pui crescut cu produse concentrate (in loc de porumb) va creste mult mai repede si va fi mai mare. E usor sa vorbesti…cu cititul e mai greu nu-i asa?

“pentru cei care isi construiesc casa – luati in considerare utilizarea de surse alternativede energie  cum ar fi panourile solare si incercati sa orientati latura cu cele mai multe ferestre spre sud. To be continued pt ca sunt multe chestii de luat in considerare la capitolul asta“.

Dragi copii! Cei care isi construiesc casa abia dispun de fonduri pentru a o termina. Acele sisteme pe care le numiti voi surse altrnative sunt inca foarte scumpe. Latura cu ferestrele spre sud (de fapt se numeste fatada) e in functie de destinatia incaperilor, aceasta responsabilitate apartinand arhitectior. Da dragilor, se face o facultate si exista o licentiere…nu orice prostovan ca voi poate decide lucrurile astea.

Pe langa aceleasi baliverne cu consumul redus de energie (care culmea, chiar nu ajuta la nimic pentru ca energia din sistem e aceeasi) va prezint, mai ales pentru reprezentantele sexului frumos, idiotenia suprema:

“Moda e un dusman al mediului tocmai pt ca vine si trece si impulsioneaza lumea spre consum si spre reinnoirea continua a garderobei (da fetelor, din pacate sexul feminin e principalul actor in piesa asta). Solutiile optime in acest caz sunt: schimbul de haine cu prietenele (care e practicat de cand lumea si pamantul..acum stim ca e si ecologic:))”

Cred ca aici comentariile sunt de prisos.

Articolul la care fac referire e acesta. Ar fi bine ca cei ce scriu astfel de bloguri sa se documenteze si sa ajute lumea. Partea buna ar fi, daca o considerati asa spre deosebire de mine, articolele in care inveti sa-ti faci singur sapunul.

deci primul site care primeste de la mine calificativul Asa nu! din cauza inculturii si prostiei, precum si dorinta acerba de a-si promova imbecilitatile este:

http://eco-notes.over-blog.com

Amenajare hidrotehnica

Intrerup sirul articolelor dedicate in mare parte fotografiei si ideilor mele pentru a sublinia creativitatea romaneasca. Se facea (in alta zi decat cea de azi) ca ma intorceam seara acasa. Si intram in scara blocului in care locuiesc. Si mai beneficiam de marea realizare a asociatiei de locatari, o lumina chioara care aproape te ajuta sa nu te impiedici pe scari. Si se auzea un sunet straniu. Am inaintat timid si cu frica-n san. A fost o zi ploioasa. Si lunga. Dar sa revin la frica-n san. Mi-am propus sa inaintez si sa infrunt barbateste orice ar fi fost in intunericul de la unul din etajele superioare. De fapt era o amenajare hidrotehnica, care servea la acumularea apelor pluviale infiltrate in casa scarii blocului prin gaurile din acoperis. Priviti amenajarea:

Si acum sa explic principiul:

Exista 2 recipiente notyate cu 1 respectiv 2, amplasate sub cele 2 fluxuri de apa aferente gaurilor din planseu. Aceste 2 recipiente au dimensiuni diferite, calculate in functie de debitul cerut de orificiile din placa de beton. Inaltimea de colectare a apei ce se deplaseaza in jos gravitational (prin picurare) a fost calculata astfel incat energia acumulata datorita acceleratiei gravitationale sa fie disipata. De mentionat ca recipientul 2, fiind denumit in termeni stiintifici “lighean” si folosit in mod uzual in laboratoarele din toata lumea la curatat cartofi, emite un semnal sonor la fiecare picatura de apa cazuta. Asta pentru a comunica responsabilului cu mentenanta ca fluxul de apa este constant in timp.

Buna treaba!

Dilema zilei – biroul curb

Se facea ca era vineri dimineata…si migram dinspre biroul cu cafeaua proaspata spre unmilul meu birou. Si se mai facea ca trebuia sa semnez intr-un tabel. Si in tabel scria ca sunt responsabil de “biroul curb” din dotare. Cu ochii impaienjeniti si putin zat pe fundul cestii intreb:

– Birou curb?

– Da – mi se raspunde –  asta e! iar un deget cu o unghie colorata indica biroul meu dezordonat.

Si de aici indignarea care m-a macinat intreaga zi: NU E UN BIROU CURB! De fapt e un birou mare, albastru – ca sigla institutului si orice tine de sindicat – decupat oarecum curb in dreptul meu. Deci se poate spune ca are o curbura. Voi ilustra conceptul:

Deci…are o curbura, nu se poate spune ca biroul este curb. E mai bine ca nu e curb, dar totusi. Nici curb, nici arcuit, nici curbat. E un biroul (considerat ergonomic) decupat dupa un arc in zona in care stau eu. Simplu.

Asa ca o concluzie, OBIECT INVENTAR ISPE 10685  N U   E S T E  U N  U N  B I R O U  C U R B !!!

In opinia mea, asa ar trebui sa arate un birou curb:

q.e.d.

Moment

Nu e un moment ca in celelalte articole cu acelasi titlu dar mi s-a parut ca ar da o nota de spiritualitate sau romantism. Nu ma atrage in mod deosebit fotografia macro, cu atat mai putin cand are ca subiect florile. Totusi, daca ocazia bate la usa si nu ai chef sa faci calcule de stabilitate la suporti din beton armat, merita sa incerci. Astea sunt cadrele si e meritul obiectivului 17-55, la o deschidere a diafragmei f/2,8.

Cu si despre ecologisti

Pentru inceput as vrea sa subliniez (desi nu prea are legatura su acest articol) faptul ca am si eu anumite obiective pentru acest nou an. Da am si un “wish list” – asa se zice acum. Da, in inglish. Probabil am sa mai scriu un articol legat de aceasta lista cu wish-uri (ca asa e trendy sa faci daca ai blog). Acum insa, am sa dezvolt unul dintre aceste obiective si anume informarea publicului larg (cei 2 cititori, dintre care unul e Cornelia = trist) despre blogurile unor asa zisi ecologisti. De ce? Pentru ca scriu sau vorbesc prostii, care desi par a avea un scop nobil, nu sunt conforme cu realitatea in care traim. E bine ca se doreste…e pacat ca se face total altceva. Deci, pe scurt, voi “vana” cat mai multi dintre cei in care urla ecologismul si dragostea pentru umila noastra planeta dar scriu si vorbesc tampenii.

Ca sa nu fiu prea dur inca de la inceput, am sa va spun despre initiativa “Planeta eşti TU”, initiativa lasata din ce am inteles de Ambasada Britanica si doreste informarea oamenilor despre pericolele la care ne supunem umilele vieti prin ceea ce facem daunator planetei. Pentru a participa la acest concurs a fost nevoie sa raspunzi intr-un mod cat mai original la intrebarea “Daca ai fi Pământul pentru o zi, ce ai vrea să transmiţi oamenilor?”. S-au inscris mai multi copilasi (da, asa aleg sa caracterizez oamenii care nu pot trata o astfel de problema serios) care au facut prezentari, compuneri si animatii. Nivelul tehnic a fost unul ridicat: au aratat acesti copii cum se pot rezolva problemele omenirii si ale planetei, reducand traficul in orase, folosirea energiei eoliene si mai putina poluare. Au aratat asa cum ar arata un copil de 6 ani. Mult sub Captain Planet. Premiul acestui concurs a fost un notebook si o excursie de 3 zila la Londra.

Bun. Aceasta initiativa e un mic tertip propagandistic. Analizand la rece, pentru acest eveniment s-au cheltuit bani si nu s-a realizat nimic. Nu vad care ar fi fost nivelul de informare al oamenilor, nu s-a propus nici un concept serios si mai mult, ai invata mai multe urmarind Captain Planet. Si totusi, fatuca castigatoare a facut o animatie de 2 lei si a mers intr-o excursie. Mai bine se plantau pomi de banii aia sau se plateau oameni care sa curete diverse locuri.

Par rau? Uite si cateva citate care reflecta pasiunea participantilor:

“HAI SĂ NE INVENTĂM O INIMĂ VERDE!” Andrada Tataruca

“Noapte buna tuturor, voua celor 6 354 671 298 de fii si fiice ale mele.” –  Matica Elena Monica in rolul Pamantului

“Asa ca O Planeta curata presupune o atmosfera curata ca aerul din mediul rural.” Laura-Grigorita Mitrache

Ziceam ca aceste initiative nu au rezultate reale? Urat din partea mea. Acest concurs si lucrarile bune inscrise au impulsionat-o pe Simona Stanescu sa lanseze un nou blog: Jurnalul Terrei. Si-a inchipui ea ca ar fi pamantul si ar spune oamenilor care ar fi solutiile sa traim toti in pace si armonie. Ma rog, ideea in sine nu e rea, ar fi interesant ca ea sa fie adresata copiilor (desi sincer cred ca e). Din pacate insa problemele abordate, precum si solutiile propuse, atat formularea lor cat si principiul sunt…incerc sa nu fiu rau…stupide. Am sa dau si argumente si am sa dau acestei domnisoare dreptul la replica, ca doar asa e frumos. E greu sa dezbat aici toate articolele, asa ca am sa ma refer la cel mai tehnic, dar si cel mai penibil, adica acesta. Lumea (care are nasul numai in monitor si cultura generala cu care sa se laude doar pe net) nu vrea sa inteleaga ca nu exista in momentul acesta surse de energie care pot fi folosite la scara larga pentru a prelua in intregime necesarul. Exista turbine, exista celule fotovoltaice si functioneaza. Dar la scara redusa. Implementarea acestora la scara larga nu este posibila. Nu inca. Principalul motiv pentru care nu se renunta la vechile metode este economia. O tara ca Romania (dar si multe altele) nu isi pot permite sa schimbe un sistem energetic. Dar sa revin la articolul de mai sus.

“Şi mi-am spus: ce-ar fi dacă fiecare pas pe o treaptă ar produce o anume cantitate de energie atât de necesară societăţii voastre? Ce-ar fi ca, de fiecare dată când faceţi acel pas, în graba voastră de a urca sau coborî la un alt nivel, un sistem din interiorul treptei ar genera energie? Apoi am încercat să-mi imaginez sistemul …” – si dupa cele puncte de suspensie hell broke loose. Eu proiectez astfel de trepte, scari si elemente de genul si pot spune ca au un obiectiv clar: sa faca mai usor accesul oamenilor si obiectelor de care au ei nevoie in diverse cladiri sau in locuri oarecare. Sistemul propus de Simona nu se poate aplica intr-un asemenea caz. De ce? Pe scarile alea nu trec doar oameni, ci trec oameni care duc un frigider inauntyru, un seif, un dulap si multe altele. E usor de inteles ca greutatea pe care scarile trebuie sa o suporte e suma celor enumerate. De fapt cel putin 300daN/m^2. In plus, daca acest sistem s-ar aplica unei scari, ar fi enrom de scump si foarte greu de intretinut.

“Aşa văd eu lucrurile; desigur, nu sunt fizician, deci nu am cunoştinţele necesare de a detalia şi a extinde ideea până la calcule complicate; totuşi, consider că acesta ar fi un mod în care într-adevăr mă puteţi ajuta (cum spuneam, inconştient).”

Pai Simona, daca nu ai cunostintele, de ce ne onorezi cu solutii? Doar pentru ca era tastatura noua si simteai nevoia sa o folosesti? De ce nu sustii scolile care pregatesc oameni care vor putea cauta solutii in viitor? De ce nu indrumare spre domeniile care pot face diferenta? De ce nu trimiteri spre materiale pe care cei abilitati le pot folosi pentru a extinde, cum zici tu, ideile lor sau ale altora? Am sa raspund tot eu acum, cu mentiunea ca voi modifica daca vei raspunde tu mai bine. Pentru ca nu vrei sa faci ceva…ci doar sa pierzi timpul intr-un mod considerat de tine util.

In concluzie, am sa spun de ce ma deranjeaza oamenii care au astfel de abordari: profita de prostia sau naivitatea altora si dezinformeaza. Lanseaza idei neadevarate si neconforme cu realitatea. Si asta doar pentru ca fiecare isi poate face un blog. Sau un site. Numai ca am vazut oameni care au inteles gresit problemele poluarii tocmai din cauza celor ce au astfel de formulari. Pentru ca asta fac, citesc bloguri gen asta cu jurnalul in loc sa arunce un ochi pe Discovery Channel. Nu are rost sa zic ceva de literatura de specialitate.

Voi promova, in sensul negativ, de acum incolo articolele si blogurile care fac ce spuneam eu ceva mai sus in speranta ca cei care imi vor nimeri blogul cautand blog roz, pestera Scarisoara sau blogul Deliei vor intelege si le vor evita. Nu sunt impotriva ecologismului, ci doar a propagandei si prostiei din jurul lui. Si daca tot scrie photo acolo sus la blog am sa pun si niste poze si in semn de solidaritate fara rugina, cenusa sau alte lucruri care trimit la poluare. Ne putem bucura de ce e in jur cautand solutii la modul serios.

e 7 ianuarie

Out of the dark

Ich krieg’ von Dir niemals genug
Du bist in jedem Atemzug
alles dreht sich nur um Dich
warum ausgerechnet ich?

Zähl die Stunden, die Sekunden,
doch Zeit scheint still zu steh’n
hab’ mich geschunden, gewunden
laß’ mich geh’n!

Was willst Du noch, willst Du meine Tage zähl’n
warum mußt Du mich mit meiner Sehnsucht quälen
Deine Hölle brennt in mir. Du bist mein Überlebenselexier!
Ich bin zerissen, wann kommst Du meine Wunden küssen?

Out of the dark – hörst Du die Stimme, die Dir sagt
Into the light – I give up and close my eyes
Out of the dark – hörst Du die Stimme, die Dir sagt
Into the light – I give up and you’ll waste your tears to the night

Ich bin bereit, denn es ist Zeit
für uns’ren Pakt über die Ewigkeit
Du bist schon da – ganz nah, ich kann Dich spür’n
laß’ mich verführ’n, laß’ mich entführ’n
heute Nacht zum letzten Mal ergeben Deiner Macht.

Reich mir die Hand mein Leben – nenn’ mir den Preis
ich schenk’ Dir gestern, heut’ und morgen,
dann schließt sich der Kreis
Kein Weg zurück, das weiße Licht kommt näher
Stück für Stück – will mich ergebn
Muß ich denn sterben, um zu leben ???

Out of the dark …
Out of the dark …