Month: May 2014

Cuget literar de vineri

De fapt așa, o heituială ușoară, un fel de grătar pe o limbă de iarbă lângă grădina zoologică, un fel de plimbat cu bicicleta pe lângă pista de biciclete, un fel de eveniment fără ROI etc. – nu știu ce să mai zic că oricum nu sună bine. Mă rog, oricum ar fi, când ai gânduri de-astea risipite, stătute și pe cale să mucegăiască, intri la Vienela. Vienela în sensul de blogăr de ocazie, blogăr care se crede oarecum profesionist. Advertorialist profesionist.

”Mulți uită că blogurile, în marea lor majoritate, sunt simple jurnale online, nicidecum capodopere literare.”

Nu știu dacă să-i spun ironie, dar nu-i așa că-i interesant să scrii despre blog și blogosferă, fără să înțelegi măcar ce e acela un blog?! Gospodinele de serviciu nu par să înțeleagă că blog = site sub o anume formă, nicidecum acel loc unde scrii verzi și uscate pentru simplul fapt că nu poți scoate ceva mai bun. Pe un site poți prezenta, dezbate, crea, prezenta etc. Da, merge și cugetul de la ceaiul de dimineață, dar nu asta e esența.

”Cu ce vă deranjează dacă noi, gloata mediocrității, nu putem urca mai sus de clasa a patra și continuăm să scriem compuneri pe bloguri, în loc să ne delectăm cititorii cu texte care să le încrețească mintea, în timp ce ar incerca să afle ”ce a vrut să spună autorul?” ”

Păi, dacă vezi un obiect, un text, un ceva, cugetul din tine răcnește, îți faci o părere, măcar pentru sinele tău. Măcar lăuntric strigi ”ce frumos!”/”ce urât!”; cum ai putea oare, când citești un text, să nu-ți faci o impresie? Dacă textul e prost, e prost. Nu știu dacă oamenii sunt deranjați în general, dar textul tot prost e.

Scriu rândurile astea pentru că mi se pare ciudat modul în care încadrează unii blogări textele ca fiind texte cu caracter literar și/sau beletristic. Unii încă nu au trecut de procedeele artistice învățate în clasa a patra și de simbolisticul lunii în poezii. Simpla idee ”ce a vrut să spună autorul” denotă lipsă de imaginație și de cultură. Autorul spune, creează un context sau un decor prin care te îndeamnă să sapi mai adânc.

Dacă vrei să scrii, fă-o. Dacă blogul duduii nu știu care nu spune mare lucru, dacă ceaiul nu era bun și nici afară nu e soare, scrie și tu despre eroi intergalactici, cetatea peștilor patrupezi, brendurile carnivore sau orice altă închipuire. A, nu poți crea nimic? Nu poți da naștere la nimic? Nu poți vopsi blogul în nimic? Și cu toate astea ne întrebăm, ce are de fapt lumea cu textele?!

Recunosc că nu înțeleg limitele acestor texte blogosferice:

  • la Nord – blogării profesioniști – nimic nu trece mai departe;
  • la Sud – Dunărea, logic;
  • la Est – Haotik sau spațiul cosmic în așteptarea singularității;
  • la Vest – Eminescu.

Eu cred că valoarea textelor unui blogăr (hai să zicem valoare sentimentală) e dată de advertoriale. Acolo trebuie să spună ceva despre un ceva, când de fapt n-au nimic de spus despre acel ceva. Cred că uneori e atât de greu încât doare.

Dunia, liber dacă ai completări.

Advertisements

Epistola întâia

 

Pe o-ntindere de ape

Tulburi, că așa-i la noi

A-nceput o blogosferă

Prin bugete să mai sape.

La-nceput mai cu pasiune,

Cu har scriitoricesc,

De-ți facea stomacul verde, parcă, mai ca o pașune.

S-au nascut majestici zei,

Alistări peste muritori,

Dar deștepti rău, și puternici, de zici ca sunt niște lei.

Intr-un ev departe tare,

Mare zbucium se așterne,

Incerc sa va istorisesc

Blogosfera ce se cerne.

Iată vine și Miruna

Cu un blog în vârf de băț,

ZeListul, privind la dânsa, o întreabă cu dispreț:

– Ce vrei tu?

– Eu, o lansare, sau măcar advertorial

Sacadismele-mi străluce în orice editorial!

– Stați puțin, Tomata zice, ce faceți scandalul ist?

Ce, eu am ajuns degeaba, chiar pe 16 in ZeList?!

Voi vreți doar campanii fade

Cu șampoane, teste, făr’ a va interesa, ămi pare

Că advertorialu scade!

– Sunteți oare voi normali? se-auzi Nebu din spate

– Aici este despre oameni, ce tot dați așa din coate?!

Tu, Cristină, ei sunt mici,

Noi sa promovam cu patos, și pasiune al nost proiect

Până prindem locul unu’, că așa ar fi corect!

Liniște, tună zelistul, voi vă credeți geniali?

Ce ușor vă pot exclude algoritmii mei banali!

 …………………………………………………………………………….

Brendul intră-ncet în joc,

Se uită-îndelung la blogăr

Și intreabă mai cu foc:

-Tu ești Mircea?

– Nu, sunt blogăr. Ăla cred că-i Eminescu.

– Noi aici suntem pe bloguri, aifon, HTC, Basescu.

– Vin de peste mări și țări și te rog să te ferești.

Și te rog, pe un alt ton,

Că eu nu o să mă-mpiedic de un blogăr cu aifon!

 – De un blogăr, da, tu brend, căci blogărul ce-l privesti

Nu e un PR de rand, el este domnul Țarii Pișcotăresti!

Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști

Nici ca brendul să-ți arate de ajungi ca să-l bocești

După vremuri mulți veniră, al lor brend ca să-l vopsească

Crezând că le știu pe toate

L-au făcut să ruginească.

Tu te lauzi că ai bugete, angajați și agenții,

Că asmuți ai tăi manageri peste văi și pe câmpii

Noi avem un hosting ieftin, lemne și niște noroc,

De picturi n-avem nevoie, au ăia pe Shutterstock.

Noi avem niște coloană, îndoită de-un pișcot,

Iar a noastră blogosferă nu se-mpiedică de-un ciot.

Du-te spre al tău birou, vino cu campanii multe,

Agenția să-ți sclipească, iar norodul

De-al tau brend o să asculte.

– Mai un ban, mai un șampon,

Ce, sunt eu oare de vină

Că voi scrieti monoton?!

– Atunci du-te, după facebook, după mediocritate

Căci concursuri, bani și laicuri

Nu te urcă-n societate!

Du-te, că noi suntem mult prea tari,

Pentru a-ndura norodul, ce ne face pișcotari!

 Brendului-i sări muștarul

Se foi, se ridică

Hai, că s-a umplut paharu:

Despre biscuiți sa scrieți!

Da, exact ca Ciubotaru!

Si dus a fost brendul.

Ei nu știu ce e pișcotul,

Ei nu stiu ce e pe trend,

Sa mă critice vreunul

Că acuma-i dau unfriend!

Eu, Raluxa o să domin, cu puterea blogului

Am scris IkEA, și-am dat friend,

Dar el nici un bec sa schimbe

‘tui mama lui de brend!

O regină-n Game of Blogs, spre un tron imaginar

O fi ea mama dragonilor,

Dar noi o stim de pișcotar.

……………………..

 

Temă nouă după ceva timp

Dam ăsta și-a schimbat tema. O să pun o poză acolo în antet că na, să fie mai drăguț. Dar nu asta e de fapt important – faptul că am pus o altă temă – ci postul cum că mi-am pus altă temă. Deci bă, dam ăsta are altă temă! Normal, una pe gratis, că nu toată lumea face bani din blog.

Trebuie notat și marcat în istorie faptul că am pus un post despre schimbatul temei. Noroc că nu-s blogăr profesionist, că lipsa unui domeniu cu numele și tema gratuită (și astfel non unică, ca unicii de pe blog) ar fi fost PR stunt sau nu știu ce. Na, noroc că nu-i cazul.

dam ăsta și blogosfera

Ei bine, a venit momentul când dam ăsta scrie articolul ăla despre ce și cum frunzărește prin blogosferă. Mai știți alea cu ”bă, cât timp liber are dam ăla să citească tot ce zice el că sunt prostii!” sau ”de ce pierzi timpul citind dacă nu te ineteresează?!”, nu? Na, dacă nu, nu e nimic grav, vă asigură dam ăsta că de-astea s-au spus. Ei, răspunsul meu era că nu durează mult, arunc un ochi și cam atât. Na, m-am gândit să vă spun care e tactica și cam pe ce bloguri arunc ochii. O să menționez blogurile cu link, la care am să adaug scurte comentarii. Sper că blogării citați să nu se supere dacă citesc, că n-am nimic personal cu ei. Să începem deci, nu neapărat în ordinea preferințelor:

zoso.ro

Mi se pare un blog adevărat. Bun sau nu, depinde de preferințe. Eu personal găsesc bun de frunzărit cam 30% din ce e acolo. Nu-l cunosc personal pe proprietar, dar mi se pare poate singurul care povestește despre lucruri tehnice de unde, cei ce doresc, pot învăța ceva. Cum e el, dacă e urât sau frumos, bogat sau sărac, dificil sau nu – nu mă interesează.

arhiblog.ro

Cam aceleași comentarii, cu mențiunea că, aici am găsit primul articol documentat. Nu mai știu cum se numea și mi-e lene să caut, dar era despre seism. Omul a citit niște chestii și a scris un articol.

subiectiv.ro

E clar că Alex Mihăileanu scrie. Aici găsești păreri scrise coerent. Uneori are dreptate, alteori nu, dar fiind niște lucruri scrise clar și pertinent te face pe tine să te întrebi de unele lucruri, adică te provoacă. E foarte important după părerea mea. Ca și el, am și eu o mică pasiune pentru chestiile Apple. Nu mă interesează în schimb politica.

manafu.ro

Am auzit că proprietarul ar fi o persoană de vază în onlain. Nu contest. Blogul în schimb mi se pare slab și previzbil, oarecum un centru al ideilor oailnăristice românești, idei care preiau, în limita posibilităților, rupturi din chestii de dincolo. Bun pentru subiecte de heituială.

chinezu.eu

Clar un blog cu valențe comerciale. Mi se pare totuși, din punctul ăsta de vedere, cel mai sincer blog. E plin de link-uri, campanii și lansări, un amalgam de publicitate, indiferent dacă o postează, o laudă sau o critică. Probabil cam 15% citesc din ce e acolo. Din punct de vedere al textelor, exprimările mi se par greoaie și chinuite, deci nu consider că e un blog bun pentru citit.

Acum trecem la consăteni:

Nebuloasa

Tomata cu scufiță

CristinaTM

Ovidiu Sîrb

O să comentez la grămadă aici pentru că ei sunt o mică comunitate. Bloguri ok, pentru că par oameni ok. Femeile mai cu advertoriale de toată jena, mai cu critici gen ”toți sunt oameni faini” și alte chestii de genul. Neapărat urmăresc ce se întâmplă aici la mine în sat, cum e cu restaurantele, pișcoturi, proiecte, treburi serioase.

Tot aici, rebelele grupului, Bloodie și Oana Kovacs. Amândouă sunt experte (nu știu de care, dar sunt), nu scriu rău, nu sunt la vreo extremă. Bloguri normale, mai feminine, așa. Ziceam că sunt rebele pentru că nu se supun legilor nescrise ale blogosferei: nu rituituie orice rahat proiectat de restul comunității, nu susțin toată ziua, mai rar cu farmec și PR, de-astea. De urmărit totuși pentru pulsul pișcotosferei locale, din care, încă mai fac parte.

Un blog serios, nwradu.ro.

E un blog serios, sunt lucruri interesante acolo, scrise de un om pasionat. E un blog ce merită urmărit, mai nou pare că a luat multe lucururi în serios, de exemplu telefoanele mobile sau chiar gadget-urile în general.

hoinaru.ro

E un blog ok, cu niște limbă de lemn, dar lasă, e încă tânăr. Chestii de PR și reclamă, așa, pentru o imagine panoramică.

Elena ”Proiect” Cîrîc

Mai rar, e un blog pentru subiecte de heituială. Multe banalități adolescentine, blog ce are cititori minori, judecând după comentarii.

Bloguri scoase din uz:

tvdece.ro

Când am dat de el mi se părea că are o urmă de haz. Acum sunt clișee și porcării teribil de superficiale. O fi perioada, o fi gustul, sper să nu fie cu supărare.

makavelis.com

Un blog pe care eu nu mai intru pentru că, de la o vreme, mi se pare că se adresează unui public cu limite intelectuale situate foarte jos. Ca exemplu ar fi proiectele și pișcotărelile și articole cum că femeile au nu știu ce părere despre cei care joacă nu știu ce jocuri pe calculator.

dojoblog.ro

Pe motive de sarcină și Liliana.

Dunia

Avem aici un blog pe care se scrie. Intru, mai citesc, învăț, mai interacționez, gândesc.

Și acum, la final, adevărata vedetă a onlainului, o regină a pișcoturilor badabum tssssssss RALUXA!

Becuri de la Ikea, săpunuri, odorizante de WC sau absorbante, cadouri de la Ikea, lumânări parfumate și greșeli ale brendurilor, ce mai, trebuie să urmărești. Ești degeaba dacă n-ai trecut pe aici. Nu ai trecut prin viață dacă n-ai explorat adevărata esență a pișcotărelii! Mașini! Mașini în teste! Teste adevărate, cu concluzii atât de dubioase încât nici să heituiești nu-ți mai vine. Din păcate mai rar în ultima vreme că asta e, au scăzut bugetele, brendurile nu prea mai comunică cu cadouri.

 

Cam asta ar fi, în mare, lista de bloguri. Timp de răsfoială, cam 10 minute pentru toate. Hai 15, când se mai adună articolele. Blogurile serioase au parte de o atenție mai mare, de obicei revin în cursul zilei. Ele sunt totuși puține. După cum spuneam acum ceva timp, a fost o perioadă (vara lui 2009) când am avut muuult timp liber la birou. După ce am epuizat niște forumuri de fotografie, am trecut la citit bloguri. De tot felul. Unii au ceva de spus, alții nu. Nu condamn blogurile slabe pentru că sunt slabe, ci doar aspirațiile unora. Ai un blog slab dar vrei bani, faimă și, mai important, ți se pare că prostia ta de blog TREBUIE să ți le aducă. E, aici nu mai merge și îmi spun părerea. Nu dau nimănui în cap, nu vreau să schimb lumea, doar îmi spun părerea.

Legat de campanii și proiecte, toți se citează și se laudă unii pe alții, fiind foarte greu să nu vezi întregul grup de pișcotari. Ajungi din blog în blog, din rituit în rituit, la toți. Câteva minute și i-ai găsit pe toți, le-ai citit cele 5 rânduri scrise prost și zici că ai fost la conferință. E foarte ușor. Gata, că prea m-am întins. Cam asta ar fi treaba cu răsfoitul blogurilor. Tu ce bloguri citești? (sper că nu ia careva asta în serios și să-mi trântească bloguri la comentarii – suntem oameni serioși, da?)

Dar stai. Dacă ai citit ce e aici, adică ți-ai pierdut răbdarea cu blogul neprofesionist al lui dam ăsta, ești recompensat cu niște poze destul de slabe cu apusul din seara asta. E? n-a meritat articolul? ă?

IMG_0607

IMG_0609