Egipt – în completare

pentru că am văzut că v-au plăcut pozele din Egipt, m-am gândit să mai pun niște cadre. Am destul de multe, asta a fost a patra vizită a mea acolo. O să vă povestesc câte ceva (pe scurt, sper), iar la poze o să mai inserez câte un comentariu unde consider necesar.

Templele Karnak și al reginei Hatchepsut (singura femeie faraon după părerea mea, Cleopatra fiind din familia Ptolemeu, iar grecii nu au fost considerați faraoni adevărați) sunt considerate temple de venerare și de ofrandă, în special zeului suprem Amon-Ra. Deși Amon-Ra e cunoscut ca și zeul suprem, zeitățile egiptene nu aveau o ierarhie clară, inițial zeitățile pornind de la cele patru elemente fundamentale: Geb (Pământ), Heb (Aer), Nut (Cer) și Tefnut (Apă sau Umiditate). Însă în funcție de perioadele de putere traversate de Egipt, cele mai cunoscute zeități ale Egiptului sunt Amon-Ra (cunoscut mai ales pentru reprezentarea cu cap de șoim și discul solar deasupra capului), Horus, Anubis și Isis (de multe ori alături de Osiris). Templele Karnak și al reginei Hatchepsut datează de acum aproximativ 3500 de ani, adică 1400-1500 î.e.n.

O să încep pozele cu imagini din Valea Regilor, cu morintele lui Tutankhamon și Seti I. În ciuda bogățiilor găsite în mormântul tânărului Tut, spațiul este foarte mic, toate acele bogății au fost înghesuite efectiv într-un spațiu improvizat, sub mormântul lui Ramses al VI-lea – motiv pentru care se crede că nu a fost jefuit. Mumia regelui Tut se află în prezent în mormânt, dar am considerat că e prea macabru pentru o fotografie.

Continui cu mormântul lui Seti I, un faraon din dinastia a nouăsprezecea, unul dintre faraonii care au încercat aducerea stabilității și a valorilor tradiționale după tumultul înregistrat în timpul lui Akenathon. Mormântul lui Seti I este cel mai mare și mai bine conservat mormânt vizitabil din Valea Regilor.

Continui cu elemente ale templului reginei Hatchepsut, culori originale, puținele picturi conservate.

Ca o notă, personajele reprezentate cu mâinile încrucișate sunt moarte.

Templul din Karnak, în orașul Luxor (fosta capitală antică Teba). Încep cu macheta de prezentare, apoi poze din interior.

În imaginea de mai sus se vede portul și aleea de sfincși care leagă templul Karnak de templul din Luxor.

Scrierea cu hieroglife era fonetică, astfel gruparea unor simboluri constituia cuvinte sau nume. Cartușele pe care le vedeți cu hieroglife (imaginea de mai jos) conțineau doar nume ale faraonilor, era interzisă folosirea lor de oamenii obișnuiți.

După cucerirea de către greci a Egiptului, numele conducătorilor era scris dintr-un ansamblu de hieroglife, fiecare simbol fiind atribuit unei litere a alfabetului. Mă voi opri aici cu descrierile, nu cred că am destule cunoștințe pentru a prezenta clar și în ansamblu această parte a Egiptului antic, însă sper că v-am stârnit, măcar puțin, curiozitatea pentru această civilizație fascinantă.