Știri și Sfântul Black Friday

Sincer să fiu n-am știut ce titlu să pun, în mod paradoxal am ajuns să mă simt vinovat că nu am compus o postare cu o temă clară. Dar apoi mi-am adus aminte că asta înseamnă de fapt blogging-ul, să scrii despre chestii într-un format relaxat. În fine, blogărul vostru preferat vrea să scrie niște chestii pe scurt, ca mai tarziu să le dezvolte. Am și niște poze de prin ultimele mele excursii, așa să compenseze beletristica lui dam ăsta, să nu vi se pară că ați zăbovit pe aici degeaba.

Să încep cu știrile, două la număr. Prima, s-au lansat 99 Classics 2nd Gen de la Meze – puteți citi aici impresiile mele despre prima generație. Proiectate și ansamblate în Baia Mare, componentele fiind fabricate în China. Cu toate astea companie românească, înființată de Antonio Meze (tot de-al nostru, dar cu un nume cool) și purtată pe valuri de niște oameni pasionați. Mi-ar plăcea să mă primească la ei la sediu când trec prin Baia Mare, sunt foarte mândru de tot ceea ce au realizat.

A doua, Affinity în colaborare cu Canva au lansat Affinity (Studio), un soft care înlocuiește Affinity Photo și Affinity Designer – ultimele două fiind o alternativă șa Adobe Photoshop și Illustrator. Partea bună e că acest soft este gratuit. Foarte, foarte tare. Eu folosesc de ceva timp Photo și Designer mai mult pentru grafică, nu prea am nevoie de editare foto în afara Lightroom și sunt foarte mulțumit. Prețul era bun și până acum (50-100$ per licență, depinde și de promoții), dar gratis e și mai bun.

Și apoi a venit Black Friday. Apropo, sper că și voi ați luat consumerismul în brațe și ați zis YOLO, după care ați cumpărat toate prostiile. Urât din partea voastră dacă doar eu am sărăcit, dar asta e. Pentru mine BF a început și s-a terminat prematur, pentru că am luat legătura cu diverse magazine pentru a primi oferte înainte, în speranța de a evita nebunia. Așa că, la trecerea dintre 6 și 7 noiembrie eu aveam ultimele două comenzi date. În general nu-mi place să mă laud, gen uite căte chestii am cumpărat, dar am luat niște obiecte pe care le am de mulți ani în wishlist și vor ieși niște articole interesante în viitor.

Primul a fost amplificatorul, despre care ați citit aici și aici apoi, după mulți ani de planificare, am luat un espressor. Am ales Rocket Apartamento și o râșniță Timemore Bricks, ultima pentru că e compactă. Nu știu dacă voi dedica o postare pentru cafea, nu sunt atât de pornit în ale cafelei pe cât las uneori impresia, însă ă să fac mai multe poze care probil vor ajunge pe Instagram – știu, sunt în urmă, dar promit că nu mă las.

Pe partea de audio, niște căști de la Sennheiser pe care le urmăresc de muuult timp, doar că prețul lor m-a ținut departe ele. Câțiva ani mai târziu prețul a mai scăzut și m-am hotărât să le cumpăr. Nu vă spun modelul, păstrăm suspansul pentru că aici sigur urmează o postare separată.

Ajungem la fotografie, unde de ceva timp caut un sistem ceva mai compact. Am spus în repetate rânduri că X-T5 de la Fujifilm e destul de mic și ușor, dar cu obiectivul 16-55 mm tot ajunge la cca. 1.2 kg. Așa că la un moment dat am cumpărat un obiectiv cu focală fixă de 35 mm, iar acum am adăugat în wishlist un altul de la Sigma, dar de 12 mm.

Story time. În ultimii 10 ani am cumpărat 5 aparate (3 DSLR Canon și 2 mirrorless, un Nikon și un Fujifilm), deci se poate spune că am încercat diverse. Primul, un Canon 7D, a venit în 2015 și a înlocuit vechiul 40D, cu o rezoluție mai mare și video. În 2018 m-am hotărât să-mi cumpăr un Canon 1D Mk III, ca un last hurrah în lumea DSLR. Seria 1D m-a fermecat de la început, însă prețurile au fost mult prea mari pentru mine. Am fost cât de cât mulțumit, pentru că rezoluția de 10 mpx își arăta limitele. Calitatea era mai bună decât ceea ce scotea 7D, dar cumva acesta compensa prin cei 16 mpx.

Lăuntric, visul meu era pe jumătate împlinit, am luat cărămida pe care mi-am dorit-o, dar un model mai vechi decât mi-aș fi dorit. În 2019 aveam bilete luate pentru cursa de F1 din Abu Dhabi, iar coincidența a făcut să apară la vânzare un Canon 1D Mk IV aproape impecabil (ceea ce e ciudat, pentru că seria 1D este destinată în general fotoreporterilor, care își cam tăvălesc camerele), cu 16 mpx și îmbunătățiri cam pe toate planurile. Mi-am susținut cazul în fața doamnei și asta a fost, apoi am vândut repede 7D-ul cu care oricum nu mai aveam ce face. Am urmărit eu seria 1D, care a ajuns la 1Dx Mk II și III, dar mi-am dat seama că e un echipament greu și voluminos. Noile aparate mirrorless au intrat tare pe piață, inclusiv cu modele retro care au început să-mi intre sub piele.

În 2023 cumpăram pentru prima dată un Nikon (Zfc), cel mai accesibil mirrorless cu un body retro. L-am luat pentru a testa apele, îmi era greu să cred că urma să-mi înlocuiască 1D-ul. În inima mea era însă Fujifilm, iar câteva luni mai târziu, în 2024, am ales un X-T5 pentru care mi-am tot manifestat dragostea. Îmi plac simulările culorilor filmului și comenzile retro, practic am ajuns să fotografiez în modul manual. De altfel imaginile pe care le veți vedea în continuare folosesc Pro Negative.

Ne întoarcem în prezent cu dilema: un nou obiectiv compact sau un aparat nou compact? Și cum aparat nou > obiectiv nou, decizia s-a luat. Urmează și aici o postare dedicată.

Cred că a fost decizia potrivită, pentru că o comandă făcută în 6 aproape de ora 0:00 a ajuns în 8 la prânz, 8 fiind chiar sâmbătă.

Cam atât pe moment, vă las cu niște cadre din ultima perioadă – nu sunt cele mai reușite imagini, dar au, după umila mea părere, un farmec aparte.

Am păstrat culorile de toamnă pentru final, să nu închei într-un mod așa deprimant.