Pași către minimalism

E bine că nimeni dintre apropiații mei nu ajunge să citească ce scriu eu aici, că probabil aș deveni ținta miștourilor spunând asta – minimalism -, când de fapt eu am tot timpul cel mai mare bagaj și trebuie să nu lipsească nimic. Deși n-ai zice că un om cu vreo 10 aparate foto studiază minimalismul, a fi „minimalist” nu înseamnă neapărat că deții puține lucruri.

Mai exact, ideea de minimalism vine din a scăpa de tot ce nu-ți aduce utilitate și… valoare, cum s-ar traduce direct din engleză. Ideea e să scapi de tot ce te încurcă în jur, sau de lucrurile pe care le folosești foarte rar. Am început să urmăresc oameni care vorbesc despre conceptul ăsta nu neapărat din dorința de a scăpa de tot ce am în jur, ci din speranța că obiectele ce mi le cumpăr au o utilitate maximă. Mi-am dat seama la un moment dat că am început să-mi cumpăr tot felul de prostii, fie pentru că nu strică să le ai, fie pentru că îmi cumpăram lucruri de proastă calitate și care nu-mi foloseau așa cum mi-am dorit. Probabil că aș începe cu electronicele și hainele.

Atunci când începi să aduni multe accesorii te obișnuiești să folosești multe (de exemplu cabluri, adaptoare) și începi să le rătăcești, rezultatul fiind că trebuie să cumperi mai multe. Dacă ajungi să ai puține accesorii e mai ușor să le și cari după tine pe oriunde mergi. Dacă sunt puține, nu ai nevoie de tot felul de genți pentru diverse ocazii, ci le poți ține tot timpul la un loc. Pentru telefonul mobil pot avea un singur cablu pe care să-l am tot timpul la mine, nu trebuie să existe unul în fiecare loc în care merg (casă, birou, mașină). Am nevoie de atâtea carduri de memorie sau stick-uri usb, mai ales că se găsesc pe toate gardurile de cumpărat? probabil că nu. Cât despre partea de fotografie, am nevoie de 10 filtre? am nevoie de blitz? am nevoie de mai multe trepiede? din nou, probabil că nu. Așa cum spuneam într-o postare anterioară, comoditatea m-a făcut să mă descurc cu puțin echipament și mi-am dat seama că pentru ceea ce fac eu n-am nevoie de atâtea accesorii. Cred că e evident totuși faptul că fiecare dintre noi are nevoi diferite și că nu se poate generaliza. Dar totuși, e ceva să știi că poți umbla cu o geantă mai mică decât obișnuiai.

Hainele. Eu umblu pe jos, cu bicicleta și cu mașina (a mea sau taxi). Dacă aș putea avea o geacă, sau maxim două? Dacă ar fi destul de sport cât să merg cu ea pe bicicletă și totuși destul de sobră încât să pot merge la diverse întâlniri cu ea? Sau, un concept chiar mai popular, dacă aș alege anumite nuanțe de culori pentru majoritatea hainelor ca să le pot asorta cum vreau eu zi de zi? Normal, totul depinde de clima locului unde locuiești, dar dacă aș putea reduce totul la jumătate, să zicem? Cum ziceam, minimalism nu înseamnă că ai un pantalon și un tricou, ci doar că n-ai 10 cămăși știind că porți cămașă de două ori pe an. 

După cum văd eu lucrurile, e ca și cum ai acasă o cană preferată și tot timpul o cauți pe aia când vrei să bei ceva. Asta înseamnă că nu îți trebuie căni separate pentru ceai și cafea, sau că de multe ori bei și apă din ea și folosești mai puține pahare. Per ansamblu toate astea mi se pare că te costă mai mult. Hainele purtate mai des te vor ține mai puțin, mai ales cele cu uzura mai mare – cazul pantofilor pentru mersul pe jos și/sau cu bicicleta. Spun mi se pare, pentru că doar recent am început să-mi cumpăr anumite lucruri cu aceste obiective. Dacă luăm exemplul pantofilor, pentru mersul cu bicicleta poți să-ți iei niște pantofi ieftini de trecking (sub 100 de lei), iar la birou să ai ce vrei tu. N-o să te deranjeze noroiul sau ploaia de afară pentru că oricum ai încălțări curate la destinație. Altfel, o singură pereche de pantofi trebuie să fie oarecum impermeabili, să nu se păteze sau să nu se zgârie ușor și să arate cât de cât.

Ca resurse, dacă interesează pe cineva, eu i-am urmărit pe Kraig Adams, Matt D’Avella sau The Minimalists.

Advertisements

4 comments

  1. Vrei sa zici .. “ideea de minimalism vine din a scăpa de tot ce NU iti aduce utilitate și… valoare, cum s-ar traduce direct din engleză” – nu? 😀
    Go, minimalist dam, go!

  2. Eu am constatat doua chestii: (1) e mai usor sa devii minimalist cand ai spatiu mare (e contraituitiv, dar pentru mine si modul meinde functionare e real) si (2) castigi timp si, daca de un factor, finante. Cu consecinta ca poti incerca mai multe. Nu pot sa zic ca-s un minimalist kosher, fiindca am colectii, dar sunt foarte selectiv cu ele. Cred ca primul pas spre un univers mal eficient esta renuntatea la a cumpara cacaturi ieftine. Asta te face selectiv si atent.

    1. Am avut o perioadă când mi-am cumpărat multe lucruri ieftine, și nu neapărat pentru că nu câștigam destul, doar că mi s-a părut că anumite obiecte erau prea scumpe. De exemplu am considerat că niște mănuși de 250 de lei sunt enorm de scumpe și mi-am tot luat variante mai ieftine, dar proaste. Nu știu dacă cele 3 perechi au fost în total 250, dar tot la alea scumpe am ajuns pentru că celelalte erau proaste. Nu-mi dau seama încă dacă asta e valabil în general, sau depinde de la caz la caz.

      Știu, multă lume dă vina pe consumerism și pe anumite percepții induse de piață (cum a fost la mine asta cu prețurile) și poate că dacă ne-am schimba majoritatea mentalitatea și n-am mai cumpăra toate prostiile s-ar schimba ceva. Până una alta sunt la etapa în care îi urmăresc pe cei ce promovează minimalismul și încerc să elimin din obiectele personale inutile.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s