Pișcotăreală ecologică.

Da, urmează o nouă heituială. Nu dați ochii peste cap, știu că și vouă vă era dor. Înainte să urlați că vai ce rău e dam ăla, cum se ia el de toată lumea, vreau să vă spun că scriu articolul de față din două motive:

1. Să-i arăt duniei cum e cu pișcotăreala și de ce spun că sunt pișcotari blogării. 

2. Să vă explic cum stau de fapt lucrurile.

Azi mergem pe blogul Malditei să vedem cum e cu consumul rațional al apei în campania Electrolux.

1. Deci, dunia. Avem clientul (Electrolux) care ”îndeamnă” blogărul să publice un articol – că-i cu bani, varză, becuri, lanterne, pile, relație, prietenii, nu contează. Se scrie articolul, la plezneală, pe genunchi, cu tot felul de porcării inserate – veți vedea în cele ce urmează de ce sunt porcării. Fiind un articol pe un blog ce se vrea citit de oameni mai mult sau mai puțin inteligenți, nu-și atinge scopul. Fără comentarii și păreri, fără vreo urmă de utilitate. Trăsături principale:

  • Superficialitatea
  • Lipsa documentării
  • E dă campanie.

2. dam ăsta vă explică. După cum ați învățat la școală la ”Cunoașterea mediului înconjurător”, apa are un circuit în natură. Mai pe scurt, apa nu se pierde pur și simplu, ci se recirculă sau se transformă. Hi să fim adulți și să trecem peste apa care se evaporă, se formează nori, plouă și alte povești de genul. Ca să fim ancorați în lumea urbană modernă, vă propun ca exemplu, pe baza căruia am să vă explic niște lucruri, să fie apa dintr-un oraș, apa folosită de populație.

  • Alimentare cu apă și tratarea apei

Dacă avem un oraș în care trăiesc oameni, trebuie să le curgă apă la robinet – beau, se spală, astea. Statistic, se determină necesarul de apă al unui oraș, după anumite criterii, rezultatul fiind în general exprimat sub forma unui debit. Principalele surse de apă (cu tehnologiile aferente) sunt lacurile de acumulare, puțurile forate și captarea apei din râuri. Pentru orașele cu un număr mare de locuitori soluția este în general compusă din combinații ale acestor surse. Implicit, e nevoie de rezerve sau, brutal spus, de un plan B: dacă râul seacă, avem puțuri forate sau lacuri de acumulare. Înainte să putem bea acea apă captată, ea trebuie tratată, procedeu prin care se asigură o calitate impusă de STAS-uri și normative. După ce toate astea au fost îndeplinite, avem apă la robinet și putem trece la consum.

  • Epurarea apei

Acum trecem la partea cu risipa. Unde se duce apa din bucătărie, baie, budă etc.? În canalizarea menajeră.

”Ştiai că, dacă arunci un chiştoc în WC, poluezi 25 de litri de apă, iar dacă arunci un şerveţel demachiant strici 20 de litri?” ne întreabă ștrengărește coana Maldita.

De fapt nu, nu poluezi nimic. E greu de crezut că apa de la WC e curată, iar noi o poluăm cu un muc de țigară, nu? Hai să fim cinstiți, fiecare donează WC-ului diverse lichide: unii citronadă, alții bere, alții acid sulfuric – deh, după gust. Nici n-am pomenit despre partea lichidă rezultată din combinația materiei nedigerate cu apa, că ajungem la discuții foarte închise la culoare.

Revenind la epurare. După ce ați tras apa, totul merge în rețeaua de canalizare menajeră. Această rețea duce apa către stația de epurare. E, stația de epurare e locul where the magic happens. Denumită tehnic ”apa uzată”, toată treaba aia de la WC trece prin două trepte de epurare: mecanică (unde se rețin rezidurile de dimensiuni mari – șervețelul și mucul de țigară) și biologică (unde cu ajutorul bacteriilor și a altor substanțe se formează compuși care sunt ulterior eliminați sau neutralizați din apă). În final se obține apa epurată sau, mai frumos spus, apa convențional curată. De ce convențional? pentru că nu este apă potabilă. Această apă ajunge într-un emisar, adică într-un râu. Sunt toate șansele ca un alt oraș, la o anumită distanță, să capteze acea apă pentru tratare și, implicit, transformarea ei în apă potabilă.

  • Concluzie

Practic, apa se întoarce în natură fără pierderi atât de mari pe cât se crede. Chiar și apa din corpul uman, în urma descompunerii acestuia, ajunge înapoi în natură (da, și pe aia o bea cineva la un moment dat). Astfel, că aruncați sau nu țigări în budă sau că spălați vasele cu un volum mare de apă nu înseamnă că apa se pierde. Da, este o risipă, dar apa nu se pierde. Bun. bun, dar de ce e risipă și de ce e rău să ne batem joc? Stați liniștiți, dam ăsta vă explică. De ce ajungem să spunem că nu mai e apă, dacă ea se întoarce în natură? Pentru că prin epuizarea surselor de apă convenționale, prețul obținerii acesteia prin alte căi va crește. Cu cât apa e mai murdară, cu atât tehnologia de tratare va fi mai sofisticată și, normal, consumul de energie va fi mai mare. La fel e și cu apa epurată: epurarea acesteia va costa mai mult. Odată cu majorarea prețului, ajungem la un punct în care un anumit număr de oameni nu-și vor mai permite să o aibă.

Cât despre zonele deșertice, că faci duș 5 minute sau 10, în principiu e tot aia. Dacă totuși dispui de surse de apă și faci duș 10 min cu 5 mc de apă da, treaba cu prețul se întâmplă.

În rest, legat de exemplele din articol, mi se par de nici un fel. Sincer să fiu mă îndoiesc că producerea făinii sau a cafelei (nu știu dacă e o cană cu cafea măcinată sau efectiv băutura) ar fi o mare problemă. Poate vă gândiți la apele din piscine, mașinile cu comandă numerică ale căror burghie și cuțite trebuie răcite, centralele nucleare ce răcesc miezul din reactoare cu apă și multe altele. În fine, cer prea multe de la un articol comercial slab, așa că o să închei, de ce nu?, tot comercial:

Blogărs. Das pișkot.

Advertisements

3 comments

  1. Tu gândeşti în ecuaţii. Altfel zis şi dincolo de articolul cu pricina, Măldiţa nu e chiar catastrofă. Zău că uneori “îţi creşte debitul” mai ceva ca al Dunării între Baziaş şi ieşirea sa din ţară.

    1. Păi nu, nu e catastrofă, doar că am eu o slăbiciune pentru porcăriile ecologiste. Mi se pare ciudat că am găsit așa ceva pe blogul ei, la un moment dat mă gândeam că o fi publicat altcineva. Cu toate astea, meriți să fii heituit de dam ăsta dacă publici așa ceva.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s