Orașul antic Hierapolis și travertinele de la Pamukkale

În Turcia, zic. Că tot a ieșit cu tocmeală la dunia, travertinele de la Pamukkale sunt numite cartea de vizită a Turciei. Cât despre orașul antic Hierapolis, deși e o zonă turistică, are un farmec aparte. Cînd stai în centrul său și privești în jur, munții ce-l îngrădesc, pășunile alpine, parcă îți dorești să-l fi vizitat în perioada sa de glorie, să ieși pe balconul casei și să vezi negustori, forfotă, un peisaj de vis și să te simți special, mai norocos decât alții. Nu vreau s-o mai lungesc, am pomenit de dunia căci nu prea aveam chef să vă povestesc prea multe. Sunt locuri frumoase, am făcut și eu 2-3 poze. Mai bine vă las să citiți cât vă interesează din link-urile de mai sus și cam asta e. Pun niște poze și dacă e mai povestim în rubrica de comentarii.

IMG_0033

IMG_0034

IMG_0049

IMG_0055

IMG_0056

IMG_0057

IMG_0058

IMG_0060

IMG_0061

IMG_0064

IMG_0065

IMG_0066

IMG_0067

IMG_0068

IMG_0069

IMG_0070

IMG_0072

IMG_0073

IMG_0075

IMG_0077

IMG_0078

IMG_0081

IMG_0087

IMG_0092

IMG_0093

IMG_0094

IMG_0099

Advertisements

9 comments

  1. Păi Duniei îi place să povestească, mulțumesc frumos. Iar fotografiile tale sunt splendide. Profit de ocazie să-ți reamintesc că mi-ai promis o întâlnire cu mari posibilități de a ne folosi unul de altul în folosul blogurilor noastre minunate.
    Să te străduiești să nu zici nimic cu o notă negativă.

  2. Văd acolo un sol roşiatic deci bogat în oxizi de fier, care se regăsesc de altfel şi în poza cu şopârla, ca inserţii într-o rocă poroasă. Mai văd bolovani rezultaţi în urma dezagregării rocilor (un fel de boulders) deci climat semiarid cu diferenţe mari de temperatură de la zi la noapte. La o primă vedere zici că este sare, sau sol acoperit de o crustă sărăturată, de tip calişă specific climatelor aride.Pe de altă parte văd oameni în costum de baie, ca la plajă mulţi adunaţi într-un singur perimetru de unde deduc că acolo sunt ceva ape geotermale, mai calde care probabil au dizolvat un mineral. Sau nu au voie dincolo de puntea de lemn, fiind totul protejat.Mai văd multă rocă albă, de tip calcaros şi se ştie …calciul este uşor dizolvabil de către apă la o temperatură optimă de 4 grade celsius, formând prin precipitare( un fel de calcit) ceea ce dă naştere la formaţiuni carstice de tip endo, în cazul de faţă exocarst. Adică asta bănuiesc eu. Pe de altă parte, văd roci poroase (trădează cândva prezenţa apei ca factor modelator), de culoare deschisă, alb sau bej şi la fel de bine poate fi travertin cu inserţii de alte minerale sau impurităţi care dau culoarea mai închisă. De fapt culoarea bej cred ca e data de dispersia fina a oxizilor de fier. Si daca ma uit la terasele cu ape am impresia ca procesul inca continua, urmele precipitarii fiind evidente pe versantii verticali, chiar daca mici. Peretii despartitori intre terase. Sunt fabuloase imaginile si ofera multa informatie dar am nevoie sa ma corectezi. Deci sare sau calcar si travertin si carbonat de calciu? De data asta cer imperios lamuriri.

  3. Ha!ha1.Acum am citit inca odata textul si vad ca ai scris chiar tu de travertin.Am dat click pe link si vad ca m-a dus la explicatii.Eu m-am uitat intai la poze, ca sunt fabuloase….Si apoi am citit juma de ora mai tarziu.Da, na data viitoare citesc mai mult textul decat sa studiez pozele.

  4. @Gindaa: Partea nasoală e că turiștii au o libertate mul prea mare acolo. Abia m reușit să fac pozele din cauza puzderiei de oameni care se hlizeau, se bălăceau și se tăvăleau pe unde curgea orice firicel de apă. Într-adevăr sunt zone ținute sub ochii vigilenți ai unor paznici, dar sunt destul de jos. De așa zisul efect de întinerire poți beneficia scăldându-te în bazinul Cleopatrei, ceva mai sus. Desigur, contra sumei de 13 euro, în timp ce tăvălirea pe travertine e gratuită (mă rog, totul e inclus în prețul biletului de intrare). Partea și mai nasoală e că debitul care curge e tot mai mic, deci turiștii nu fac decât să grăbească inevitabilul.

    Sincer să fiu, până la comentariul tău, n-am avut răbdare să citesc prea multe și m-am mulțumit cu ce ne-a povestit ghidul pe acolo. Mă bucur totuși că ți-ai rupt puțin timp să scrii ce ai scris și, dacă te pricepi și la caracteristic pentru terenuri de fundare, poate te angajez! 🙂

  5. Ha!No, ca nu-s de formatie inginer si nici geolog. Dar daca te ocupi cu consolidarea terenurilor de fundare, apoi pe ploile astea, in zonele loessoide sau argilo -marnoase, tare ar fi nevoie de oameni ca tine. De ce nu aprofundezi un pic subiectul cu bazinul Cleopatrei?Nici eu nu stiu multe dar despre ce efect de intinerire e acolo si de ce, tare sunt curioasa.
    De ce e debitul mic acolo unde spuneai tu? Are legatura cu regimul pluviometric plus alimentarea subterana din perioada anului in care te-ai dus tu?

    1. Problema cu terenurile la mine e de modelare matematică. Nu prea fac proiectare geotehnică, dar comportarea pământurilor și a terenurilor stâncoase (matematic vorbind) îmi dă uneori bătăi de cap.

      Bazinul Cleopatrei e un bazin alimentat de principalul izvor termal de acolo. E un bazin din piatră – ulterior amenajat și peticit – cu adâncimi între 1 și 4 metri. Se spune că apa aceea te întinerește și desigur, vindecă 1001 boli. În realitate e un bazin unde oamenii stau înghesuiți contra sumei modice de 13 euro. Apa are temperatura de 37 de grade, deci e un loc bun de zăcut. Acum na, nu știu ce să zic, genul ăsta de locuri aglomerate nu prea e pe gustul meu.

      Debitul e în scădere de sute de ani, nu știu exact din ce motiv. În locurile unde apa nu mai curge calcarul devine cenușiu, iar probabil muntele lor e bumbac, cum le place lor să spună, își va pierde complet farmecul. În rest, pluviometric vorbind, acolo nu se prea întâmplă nimic.

      1. Suna foarte complicat treaba cu modelarea matematica a realitatii. Exceptand geometria din gimnaziu, in rest…doar un coleg obsedat de teoria fractalilor si aplicarea ei in diverse domenii ne-a franjurat creierii cu ideile lui, niste ani.Apoi a tacut si el.Acu, eu îs fericită că nu se aplică multă matematică printre cratiţele mele. Si pe unde stau eu nu-s deloc stânci sau teren decopertat până la roca nudă. Cred că e de-a dreptul dificil ce faci tu….

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s