Parcul Național Retezat – Lacul Bucura

Lacul Bucura este un loc deosebit, între nori – la propriu. Nu cred că pot descrie în cuvinte frumusețea și măreția locurilor. Descrierile, simple sau siropoase, nu fac decât să plictisească ochii, atunci când vine vorba de masivul Retezat. Partea frumoasă e că acest lac este accesibil turiștilor cu o condiție fizică cât de cât și un echipament minim. Practic un om obișnuit cu plimbările poate ajunge aici cu un efort nu foarte însemnat. Asta înseamnă că ne putem bucura toți de aceste locuri.

Cel mai accesibil traseu este Poiana Pelegii – Lacul Bucura, iar la Poiana Pelegii se poate ajunge cu mașina, intrând în rezervație ocolind lacul Gura Apelor. Traseul nu este greu și se poate face (dus întors) în aproximativ 4 ore. Odată ajunși acolo veți simți clima aprigă a altitudinilor peste 2000 m, lucru care amplifică măreția locurilor. Mi-e greu să exprim sentimentele și emoțiile care mă cuprind de câte ori iau la pas această zonă. Cred că e aproape comic felul în care încerc să descriu un colț al naturii, care nu poate fi descris în cuvinte ci doar privit și ținut mai departe în străfundul sufletului și al conștiinței. De câte ori ajung acolo mă simt mic și neînsemnat și îmi văd locul în natură. Te așezi pe o piatră care nu s-a clintit de sute de ani și îți dai seama cât de trecători suntem pe acest pământ.

E un loc unde se ajunge ușor, deci destul de aglomerat. În general sunt oameni pasionați de astfel de excursii, deci vei simți o atmosferă caldă și relaxată. În cazul în care vrei să rămâi peste noapte în cort sau, cu sacul de dormit în cabana salvamont, dacă ți se permite, ai nevoie de un echipament decent și adecvat acestor condiții. Înainte să pun cele câteva poze din weekendul trecut, vă invit să treceți pe la Șerban, unde sunt niște cadre fantastice. Mă îndoiesc că după ce ați văzut acele cadre mai dați 2 bani pe ale mele, dar îmi asum acest risc, arătându-vă astfel un loc fantastic, într-o lumină bună.

Permiteți-mi să declar cele câteva cadre de mai jos, inclusiv următorul, alături de piesă, un omagiu.

 

Ai fost, ești și vei rămâne inspirația mea. Uneori și singura motivație. Uneori ridic privirea, alteori o plec cu rușine. Un loc minunat, pentru un om minunat, între nori și stele.

 

 

 

 

 

 

 

 

Advertisements

4 comments

  1. Salut!
    Iţi mulţumesc pentru recomandare!
    Nu cred că le vor vedea aşa… dacă imaginile tale sunt făcute din suflet, ele arată ceea ce ai văzut tu acolo şi vor fi apreciate.

    Mult spor pe mai departe!
    Şerban

    PS. Sunt câteva care mi-au plăcut în mod deosebit.

  2. cum este drumul de la Gura Apelor pana la Poiana Pelegii?ce poate ajunge cu masina? (masina de sosea:P)

    1. E destul de rău pe alocuri, dar accesibil. E un drum de piatră, cu gropi semnificative în câteva curbe la urcare. Se poate ajunge și cu mașini mici (am văzut acolo golf, audi, skoda fabia – toate întregi), dar cu mare grijă. de preferat să nu fie mașini cu gardă mică la sol, cum sunt mașinile cu suspensii sport. E bine să ceri sfaturi la intrarea în rezervație, totuși. Cu o abordare autohtonă (Dacia) nu vei avea problm, de exemplu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s