Pișcotari

Termenul circulă prin blogosferă și se lipește de plutonul, zelistic, fruntaș. Unii sunt consternați, alții amuzați, unii aprobă, iar alții resping. De oricare parte a baricadei ești, termenul ăsta ”pișcotar” induce iz de conotație negativă. Nu-mi propun să ajung la etimologia cuvântului, ci să dau un exemplu. Este vorba despre (într-un ropot de aplauze) asta. Am mai scris despre omologul timișorean al fostului proiect, actual eveniment.

Ideea e simplă: se ia o turmă de blogări și se plimbă prin Sibiu. Desigur, gazdele organizatoare, se dau peste cap pentru a-i distra pe blogării adunați că vorba aia, să remarce lumea organizarea. De ce sunt pișcotari acești blogări strânși? Pentru că drumul lor e sponsorizat, cazarea e sponsorizată, mâncarea fast food din timpul plimbării e sponsorizată, evenimentul e sponsorizat și așa mai departe. Practic sunt niște oameni plimbați și hrăniți pentru următorul scop: . Singurul rezultat al fostului proiect, promovat în momentul de față la statutul de eveniment, este un morman de articole triste despre cum niște oameni faini s-au adunat la bere în centrul Sibiului. Hai să privim povestea prin ochii organizatorului, pișcotarului, respectiv sponsorului:

Organizatorul face proiect. Își completează CV-ul blogosferic cu o ispravă 2.0 (nu, nu pun ghilimele ca să mă acuze C. China-Birta de plagiat). Acum e un fel de Robert Katai care a organizat ceva. Faimă, bani, femei și mai multă faimă.

Pișcotarul e invitat. Vorba aia, oameni faini, mâncare și băutură. A, și networking. E greu, dar cineva trebuie s-o facă. Blogging exact asta înseamnă. E obositor, dar cineva plătește. În plus, merg două articole triste pe tema asta și ai rezolvat trei zile.

Sponsorul sponsorizează. Numele lui apare pe nu știu câte bloguri, într-un paragraf copi peistuit de toți pișcotarii. Sponsorul are și alți frați, că nu poți hrăni atâția blogări de unu’ singur. El știe până la urmă (sau nu) dacă au meritat 3 pungi cu mâncare reclama făcută de pișcotari.

Evident, toți cei implicați au ceva de câștigat. Care e rezultatul evenimentului? Niște articole fade, o mie de link-uri, tuit+rituit între minunați și cam atât. Bine, și invidia celor care citesc că de, strugurii sunt acri și ăștia care îi criticăm suntem invidioși. Deci se adaugă și invidia. Acum, sper că, oficial sau neoficial, nu se va ridica vreunul să mă jignească, atât pe mine cât și întregul oraș Sibiu, spunând că asta e promovarea orașului. Sper cu toate obiectivele că nu e cineva atât de prost. Nebuloasă, zic, sper că ai și tu ceva de spus desre tărășenia asta. Vorba aia, acas’ la tine. Mă aștept să fii cel mai înfocat promovator al acestor pișcotari.

Domnu’, am plagiat și eu aici. Un articol, ceva?

 

ACTUALIZARE:

A dat cu succes, neică. Hai să enumerăm câteva realizări:

Elena ”Proiect” Cîrîc – sponsorii sunt 37,16 % din articol. Mai sunt și nște poze acolo. Noroc că era acolo trepied.

Pancu.ro – sponsorii ocupă 33,05 % din tentativa de articol.

Alex Barbosa – au și sponsorii locul lor – 64,62%. A, stai, e și o poză. Să-i trăiască!

Eugen – 55,90 % e aportul sponsorilor la articolul său. În rest, niște fotografii cum numai în Sibiu găsești: un domn, tineri care discută etc.

 

Se așteaptă ca ceilalți minunați să „livreze”. De notat că lumea nu se înghesuie să ridice în slăvi organizarea. Media cuvintelor ce alcătuiesc așa zisele articole este 135,75 cuvinte, incluzând acel paragraf al sponsorilor. Câtă relevanță…

Advertisements

4 comments

  1. Cum zice Dani, nimeni nu pierde din treaba asta. Plus ca fiecare blogger alege cum sa povesteasca experienta, despre care te asigur ca e una minunata (eu am fost anul trecut, invitata la mine acasa, si am aflat lucruri pe care nu le-am stiut niciodata despre Sibiu). Daca unii aleg sa puna poze insipide si sa vorbeasca vorbe, e problema lor. Organizatorii isi fac treaba si e o munca destul de dificila sa le pui pe toate cap la cap.
    Mie imi plac evenimentele astea “prin orasul meu”. E inca un mod de a promova valorile oraselor romanesti sau macar de a arata ca ele, valorile, exista.

  2. Sunt curios cum au aparut procentele astea. Nu sunt invidios, doar curios. Ca sigur cineva nu da bani (multi la un eveniment de genu, ma gandesc) din buzunarul propriu. 😛

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s