Hai că revin

Legat de vienela, zic.

 

Pentru orice om normal la cap și cu o urmă de simț al umorului (oricât de groaznic ar fi umorul ăla), articolul precedent era o glumă. Corect, nu una prea amuzantă, dar asta e. A lua peste picior pe cineva nu înseamnă atac. Argumentul suprem care combate ”relevanța” articolului era că NIMENI NU A COMENTAT. Păi să-mi fie cu iertare, dar ce să comenteze?! Să zică ce? Să aprobe? Să se lege careva de această vienelă? De ce? Blogul ăsta e un spațiu pe care uneori mă prostesc; nu era unul din articolele care trebuie să pornească o discuție sau care trebuie să stabilească ceva. Acum, pentru cititorul ăla al meu care n-a comentat, las replica, așa, pentru posteritate. De acolo (da, normal că am citit) tragem următoarele concluzii:

  • dam ăsta și-a dat seama de locul de seamă al vienelei și vrea s-o detroneze (mi-ar plăcea să-mi explice cineva asta).
  • dam ăsta n-are viață pentru că a scris în 5 min un articol în care o ia peste picior pe această vienelă.
  • vienela e un cineva pentru că s-a legat dam ăsta de ea.
  • dam ăsta o admiră pe vienela.

 

Acum hai să fie și niște răspunsuri, că nu se prind. Vienelă, știi de ce tu? Adică de ce acest atac menit să-ți strice imagine, blog, viață și toate celelalte? Pentru că numele/porecla/numele blogului mi-a intersectat privirea. Nu te cunosc, nu vreau să te cunosc, nu te urmăresc, nu cunosc toate blogurile pe care le citești, nu te invidiez și nu mă interesează viața ta. Putea fi oricine altcineva. Cât de trist trebuie să fii să nu înțelegi asta? Atac? Pentru simplul fapt că face cineva o poantă pe seama ta e atac? Ai un blog public. Oricine poate ajunge acolo voluntar sau involuntar. Sincer să fiu nu ți-am citit nici un articol. Nu mă interesează.

Un lucru nu-l înțeleg, mai exact chestia cu numele. Trebuia să semnez cu numele de botez un articol pe blog? Eu unul n-am văzut cum o cheamă pe vienela asta. Am scris ceva pe blog, n-am trimis o adresă oficială. În plus, am dat acel link pentru a oferi dreptul la replică. Nu-ți convine ceva, spune-o. Nu te cenzurează nimeni, nu-ți șterge nimeni comentariul. Ai mai multe de spus? ai acolo o adresă de email.

Asta este reteta. Gasesti o femeie care are blog de 4 luni, o cauti prin toata blogosfera sa vezi pe unde si ce comenteaza, apoi scrii un articol destept despre ea. Imediat apar vizitatorii si comentariile.

Mă simt obligat să răspund la asta. Nu mă interesează, femeie, de câte luni/secole ai blogul. Căutatul prin blogosferă înseamnă în cazul ăsta că ți-am văzut comentariile pe 3 (trei) bloguri. 3! Acest blog se există din 2007. De atunci are constant vreo 5 cititori, plus sau minus 2-3 care mai ajung din greșeală pe aici. E foarte bine așa. Crede-mă pe cuvânt că nu mă interesează traficul, cu atât mai puțin nu vreau să atrag cititori ca ai tăi. În rest, încearcă să foloșești și mintea. Trebuie să poți mai mult de atât.

 

În rest, pentru ai mei cititori, caut acum câteva poze că într-adevăr, prea public numai articole cretine.

Advertisements

One comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s