Inginerie blogosferică de mare rafinament

E posibil ca acest articol să conțină un limbaj vulgar și/sau licențios (o să văd dacă e cazul după ce îl voi scrie).

O fi metoda sarcinilor de probă interesantă, dar din când în când mai iei o pauză. Ca de obicei, am zis să arunc un ochi prin blogosfera românească și am ajuns la (se vorbește prin popor) o tânără speranță: Robinețel. Vă dați seama că am rămas cu gura căscată să văd câte un milion de campanii a ridicat acest Robinețel și cât de util s-a dovedit patriei de când e blogăr. Azi ambasador Farmec, mâine spune nu drogurilor, mai vinde un aifon, astea, știți voi.

Ei bine, tânăra speranță scrie un articol prost. Acum vor sări diverși Nebuloși să spună cum că omul își expune părerea. E cam greu să spui că o asemenea formulare s-ar folosi în cazul exprimării unei păreri personale. Bine, știu că nu e exclus pentru că oamenii minunați din blogosfera românească nu-și pun mintea cu treburi de-astea întunecate ce aparțin limbii române. Să urmărim tâmpeniile omului, pas cu pas:

1. A cui huilă? Dacă la noi are 4000 kcal iar cea nemțească are 8000 kcal, inginerește vorbind cea pentru import/export e media?

2. O fi.

3. De fapt în medie 3500 kcal.

Acum vine calculul cretin al domnișorului: iei care valoare vrei tu pentru calitate, scazi cenușă și afli că cum că 2,6 tone de huilă românească (de fapt aproape 3) te încălzește cât 1 tonă de huilă nemțească. Pac pac ai închis socotitoarea și gata: huila asta nu rentează. (până una alta un articol cât de cât aici)

Dacă ați aruncat un ochi acolo, există cineva (un imbecil după raționamentul robinețelului) care cumpără un cărbune de o calitate inferioară, calitate ce speră să o îmbunătățească printr-un anumit procedeu. Acum, că o fi sau nu avantajos, nu știu, cu atât mai puțin știe blogărul cu pedigree. Mai mult, huila este doar unul dintre cărbunii folosiți în domeniul energetic. De exemplu CET Deva folosește huila în timp ce termocentralele mai mari, Rovinari de exemplu, folosește lignitul.

Avantajele sau dezavantajele din punct de vedere financiar nu sunt atât de ușor de intuit, cel puțin nu prin calcule idioate precum cel menționat. Am dat exemplu CET Deva, care este o termocentrală mică. Exigențele energetice ale centralelor mici dau posibilitate folosirii combustibililor fosili de o calitate mai redusă. Ca să încălzești și/sau luminezi o localitate mică poate nu cere cărbune de calitate superioară. Dar de unde pana ta să știi treaba asta dacă nu cauți așa, măcar 10 minute pe gugăl? Nu mai bine îți bagi organul în ea treabă și îți trântești tu părerea care ar trebui lăudată?

Normal, a menționat omul că ”Nu vom face un calcul exact, la cent, […]”, dar dă-o-n pizda mă-sii de treabă, chiar să nu ții cont de nimic în afară de punctul tău îngust de vedere? Mai mult, nu e rentabil mineritul în ansamblu. Omul cunoaște costurile de exploatare, are rude la CAP, pe jos prin mine, ba chiar un bunic care a construit liftul cu care se coboară în mine.

Așa, ca să știi de la dam ăsta: Robinețel, nu știu care sunt sursele tale, poate tu de felul tău ești patron acolo la mină (în afara orelor de campanii și evenimente, desigur), dar articole de genul nu se publică. Dacă ești în stare să exprimi un punct de vedere, folosește argumente și informații relevante.

Redacția dam167 te roagă să porți asta la următorul eveniment.

ACTUALIZARE: Culmea, eu sunt cel fără argumente. Eu care spun doar că mai e nevoie și de alte date pentru a susține păreri, deducții și speculații. Care dracu’ e profetul aici? Degeaba-i faci proști, au mintea odihnită.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s