Scandal PiaRistic fără precedent

Ei bine, în preajma sărbătorilor dam ăsta s-a gândit că ar fi bine să stea puțin liniștit, fără să citească bloguri de doi lei și fără să mai fie la curent cu problemele grave ale blogosferei. Trebuie să recunosc că după două zile de liniște, parcă îmi lipsește puțin agitația. Prin urmare, un mail a căzut exact la momentul potrivit (mersi Victor) și care culmea, mi-a luminat sărbătorile – sau cel puțin ajunul lor. De ce le-a luminat întrebați? Pentru că eram chinuit de niște probleme privind aplicarea modelului Pasternak, iar tâmpeniile pe care de descriu mai jos sunt atât de penibile încât am uitat de Pasternak.

Toți avem un loc de muncă, nu? Job cică. O profesie, responsabilități, vorba aia, facem ceva să primim niște bani. Viața e mai frumoasă când ai bani să-ți cumperi chestii. Sunt sigur că fiecare trăiește în general experiențe interesante la locul de muncă, cu excepțiile de rigoare. Eh, din toată povestea asta, o categorie se distinge: oamenii de PR. PR ăsta e de fapt un domeniu, sau, matematic vorbind, un spațiu vectorial. E destul de complicat să definești un concept care la rândul lui depinde de multe altele, așa că eu nu am de gând să o fac. Problema nu e aici. Problema e că există și la noi în România niște puști care cică ar fi PR. Nu prea înțeleg ei conceptul așa că aberează cum pot ei mai bine. Ei au tot felul de abilități, au experiență, au tot felul de calități, ce mai, o nebunie. Dacă stai să-i asculți aproape că ai impresia că oamenii ăștia chiar fac ceva. Greșit, din păcate.

PR în România. Realitatea e că la noi PR încă nu înseamnă mare lucru. E ceva ce mai nou trebuie să fie, deci, trebuie implementat. Hai să punem și noi pe cineva. Dat fiind că atât legislația cât și serviciile îngreunează orice activitate, toți sperăm la ceva practic, la ceva care să rezolve direct anumite probleme. Așa ajungem să-i dăm la o parte pe așa zișii PR care, de felul lor, ei trebuie să facă doar lucrurile să meargă. Ei sunt un fel de liant, dar în nici un caz personajul principal. Nu știu cât au înțeles ei asta dar, văzând că nu prea îi bagă lumea în seamă, ei au evoluat; da, precum blogării. Așa că acești ”oameni de PR” au tot felul de abilități, sunt deștepți, sociabili, îmbrăcați bine, astea. Au nevoie de toate astea de vreme ce din când în când mai trimit un mail sau mai fac câte o cafea.

Ce zic eu se confirmă într-un mod barbar aici. Pe Carmen Albișteanu ați mai văzut-o pe aici. Ea e atât de PR și scrie atât de prost în toată pasiunea ei pentru comunicare încât a trebuit s-o ridic și eu în slăvi ocazional. Ce se întâmplă acolo în articol? Păi donșoara Albișteanu e stupefiată de pretențiile unui nene în ceea ce privește o viitoare domnișoară piaristă. Practic omul dorește o păpușică pe care s-o învârtă printre clienți. Da, treaba asta încalcă normele de etică ale oricărui domeniu dar nu despre asta e vorba. Aici e vorba de ceea ce cred unii că înseamnă acest PR în România și ce e de fapt.

Da, știu, Nebuloasa va sări cu cuțitul, pentru că PR organizează evenimente. Adică rezervă o sală, se asigură că merge netul, dă pe tuităr toată povestea, astea. Nu despre oamenii ăștia vorbim aici. Aici e vorba de toantele care sunt trimise peste tot cu ecusoane la cămașa albă și care simt nevoia să povestească totul pe blogurile lor de 2 lei. Care tot? Exact la asta m-am referit.

Mai departe. Ia priviți aici dragi colegi. Că aici e de fapt scandalul fără precedent. Hai să pun un citat, că e mai de efect.

”Practic, Adina Scurtu, “jurnalist si PR”, a facut vreo 12 bloggerite sa se simta ca niste negrisori care in niciun caz nu povestesc despre cum li s-a parut un serviciu, ci scriu comunicate de presa trei luni la rand despre ce minunat este, la comanda ei. Stenograma la Anne-Marie.”

Bun, că e Adina asta e cum e, nu e treaba noastră. Amatorismul suprem în schimb e dat de comportamentul ei neprofesional față de (ATENȚIE) 12 blogărițe. Bă, stați așa. Cum adică să ai tu asemenea pretenții de la blogări? Păi blogării e oameni școliți, piarizați, respectați, astea. Nu faci chestii de-astea cu blogări! Nu domnule! Blogării ăștia sunt oameni după care toate editurile fug și trebuie să o pleznească pe Adina pentru neobrăzarea ei. Da, bine, gata, nu zic că Adina asta procedează corect sau că are ceva în cap, dar indignarea asta a unor oameni care scriu reclame la cozonaci pe blogul personal mă amuză. Bine, un amuzament de-ăla, cu iz de sictir.

Bun, acum ce rol au indignările de genul? Păi în primul rând să curețe PR-ul de asemenea oameni și în al doilea rând să se asigure că nimeni n-o mai vrea pe Adina aia. Clar. Deci marile corporații se vor gândi de 2 ori în urma ultimului articol citat. A, plus că își vor aminti ce înseamnă PR. Da, Ruxandra PRedescu is the daddy of PR.

Voiam să mai scriu ceva dar sunt prea scârbit. Mi-e greață. A, stai, încă ceva: dragi copii, sper să se ”monetizeze” prostiile astea ale voastre pentru că dacă ajungeți în lumea reală nici fustele scurte nu vă mai salvează. Guys included.

Advertisements

7 comments

  1. inainte sa citezi ceva, recomand sa citesti articolul cu pricina. nu de alta, dar indignarea mea se refera la o informatie potrivit careia ceea ce se invata in scoala de PR e teribil, dar teribil!, de gresit. deci nu e vorba despre ce’ai priceput tu. da’ e bine ca’ti dai silinta, bravo!

    1. Într-un domeniu în care practica tinde la 0 nu poți avea o școală bună. Apropo, din același motiv avem apă pe străzi la orice ploaie mai sănătoasă. Să-mi spui dacă e prea subtil – reformulez.

  2. Nebuloasa nu sare, un organizator de evenimente nu inseamna PR. Organizarea de evenimente presupune mai multe lucruri, printre care si cele mentionate de tine, daca e vorba de un eveniment care se adreseaza oamenilor din online.
    Amu, ce sa zic, nu prea ai dreptate in articolul asta, dar te inteleg, a fost sarac online-ul in scandaluri de acest fel 🙂

  3. Stiu ca sunt nou aici si nu ma cunoasteti,dar intrucat am citit in totalitate posturile voastre nu pot sa ma abtin sa nu fiu de acord cu “dam167”,este clat atat pentru mine cat si pentru toata lumea ca voi domnisoarelor habar nu aveti ce este aia u PR si ce face.

  4. Din pacate, la noi PR-ul are o imagine de domeniu facil, accesibil oricui. Si prin urmare, in domeniu ajung sa lucreze persoane care nu prea stiu ce fac. Ar trebui sa studieze mai mult carti de profil scrise de specialisti din afara, ar fi de ajutor.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s