ECO Interviu

Acum ceva timp miscellaneous11 mi-a propus să scriu despre probleme legate de ecologie la modul serios. Ca o contrapropunere, am cerut o listă cu întrebări, pentru a puncta mai uşor ideile care privesc pe cât mai multă lume. Azi au ajuns întrebările prin poşta redacţiei, iar Viorel a avenit cu ele la mine într-un suflet (Viorel e omul de PR de la redacţia dam167 şi nu, nu e tipul din reclama la biscuiţii aceia) (unde eu sunt CEO şi fondator dam167). Şi aşa întreaga echipă s-a apucat de lucru.

Voi copia exact întrebările şi voi răspunde mai jos, aşa ca la examen. Răspunsurile vin ca o părere personală, mai mult sau mai puţin avizată. Să începem deci:

1. De ce panourile fotovoltaice sunt problematice ? Putem spune că energia solară e inutilă ?

Nici o sursă de energie nu e inutilă. Problema în acest caz este înmagazinarea energiei captate (nefiind un flux continuu, ideea e sa dai noaptea ce ai captat ziua). Există posibilităţi, mai exact acumulatori, dar nici una nu oferă o soluţie eficientă. Cererea de energie variază în timp, iar actualul sistem produce mai mult sau mai puţin, în funcţie de necesitate. În plus, parcurile fotovoltaice se desfăşoară pe suprafeţe mari, problema terenului fiind şi ea uneori un neajuns.

2. Cum de ajunge gunoiul din pubelele selective în aceeaşi groapă cu gunoiul obișnuit ? De ce mai există, atunci, dacă nu se reciclează hârtia, plasticul, aluminiul etc. ?

E simplu. Trebuie să existe cineva dispus să preia aceste deşeuri şi care să deţină tehnologia necesară transformării acestora în materie primă. Nu tot timpul există asemenea angajamente din cauza lipsei constanţei sau a colectării deficitare. Reciclarea e un circuit închis, bazat pe eficienţă. Dacă această colectare nu rentează, merge totul la aceeaşi groapă. Scopul e obţinerea materiei prime la un cost scăzut, pentru a se vinde ulterior la un preţ scăzut.

3. Încălzirea globală – praf în ochi ?

Da şi nu. Da, pentru că e un fenomen înregistrat, iar măsurătorile nu mint. E clar că suntem martorii unor schimbări climatice la nivel planetar şi intuim doar deznodământul. Este totuşi praf în ochi pentru că este servit ca scuză în manipularea maselor. Nu se ştie ce pondere are efectul de seră, nu se ştie dacă e un proces reversibil sau nu şi nu e nimeni sigur că acţiunile oamenilor au accelerat acest proces. Un lucru e cert: Pământul a mai fost scena unor astfel de schimbări şi în trecut. Prin urmare să impui nişte măsuri cu scopul de a restabili un echilibru natural aparent pierdut, apelând la nişte motive interpretate subiectiv, e in opinia mea greşit.

4. De ce e nevoie să plantezi copacii noi în locul de unde s-au tăiat ? Ce are dacă sunt plantaţi în alte zone ? Întreb asta pentru că am participat la ”România prinde rădăcini” acum .. 2 ani, cred, şi ne-au dus, pe cei din judeţul Timiş, într-o anume regiune, să plantăm copaci, diverse soiuri. Erau şi pădurari acolo, care ne-au arătat cum să facem. S-au plantat foarte mulţi pui … De aceea, concrent, crezi că acţiunile de genul acesta sunt greşite ? Din ce motive ?

Cred că sunt două cazuri. Plantarea copacilor pentru consum (material lemnos) şi încercarea de a restabili echilibrul natural. În primul caz e clar, plantăm pentru nevoile umane şi trebuie să o facem în mod eficient şi organizat. În ceea ce priveşte echilibrul natural, prin defrişare se destabilizează terenuri şi este afectată flora şi fauna pe o anumită arie. Astfel există migraţii ale animalelor, alunecări de teren, modificarea pânzei freatice şi un minus de oxigen. Aceste acţiuni sunt greşite atunci când nu se fac în mod organizat şi cu un scop anume. Într-un oraş poluat de exemplu, trebuie calculat aportul de oxigen pe care aceşti copaci l-ar aduce şi apoi definitivate zonele ce se vor popula cu soiurile recomandate. Altfel, sunt plantaţi aproape degeaba.

5. Reciclarea este o afacere. Adevărat sau fals ? De ce ?

Este şi va funcţiona doar atâta timp cât este o afacere. Scopul e obţinerea materiei prime la un preţ redus.

6. Mă interesează problema plasticului care nu dispare. Tot mai multe sticle plutesc în mări şi oceane, afectând grav apa. Cum s-ar putea rezolva cu plasticul, există vreo soluţie ? Am citit undeva că un student de la o universitate americană, ( sper să nu mă înşel ) a venit cu ideea bacteriilor care mănâncă plastic, sau aşa ceva. Cum comentezi ?

Recunosc că nu am auzit de aceste bacterii sau de eficienţa acestei teorii. Recipientele din plastic au avantajul preţului redus. Poate folosirea unor metode biologice ar putea degrada mediul înconjurător. Cred că e vorba de risipă. E simplu: e un material atât de ieftin încât noi oamenii ne permitem să-l aruncăm. Multe ţări din UE obligă lumea să ducă aceste ambalaje la centre de colectare prin preţul mare impus. De exemplu cumperi o sticlă de apă minerală la preţ dublu şi primeşti jumătate din bani înapoi dacă ai aruncat recipientul unde trebuie.

7. Ce părere ai despre energia eoliană ?

Energia eoliană are costuri ridicate. Pe lângă problema înmagazinării energiei captate mai există o problemă: inconsistenţa. Dacă nu bate vântul, nu se captează nimic. Momentan acest tip de energie se foloseşte complementar altui sistem. Atât energia solară cât şi cea eoliană nu sunt încă nişte alternative pentru alimentarea integrală a localităţilor. Impactul asupra mediului e dat de numărul mare de păsări ce sunt doborîte de elicile acestor generatoare. Deşi nu turaţiile maşinilor sunt de vină, se pare că ele derutează aceste animale.

8. În opinia ta, specializată în domeniu, care energie ar fi cea mai ”verde”, care nu produce atâta pagubă ecosistemelor ? Am înţeles că degeaba aclamăm energia hidroelectrică …

Avantajul energiei hidroelectrice este că poate oferi un flux continuu de energie. Turbinele pot funcţiona zi şi noapte, pot funcţiona toate sau doar o parte din ele. Din păcate amenajările hidrotehnice distrug ecosistemul. Sunt tentat să spun că energia solară ar fi cea mai verde. Dar. Unul dintre criteriile de evaluare este preţul şi fiabilitatea. Energia hidroelectrică are un randament bun, iar investiţiile se amortizează repede (pentru cei ce vor cifre, o investiţie de aprox. 25 mil. euro se poate amortiza în 5-7 ani). Prin urmare, ea e totuşi cea mai verde, cu compromisurile de rigoare. Având în vedere că toate dăunează mai mult sau mai puţin, folosim sistemul ce produce cele mai puţine necazuri. Ăsta nu e neapărat un motiv sa favorizăm acel sistem.

9. Nu știu dacă intră în aceeaşi oală cu întrebările de mai sus, dar vreau să te întreb, poate ai un răspuns pentru noi. Sunt unii oameni care nu susţin lupta pentru animalele sau plantele pe cale de dispariţie, deoarece afirmă că natura oricum se regenerează şi e un proces firesc prin care trebuie să treacă fauna şi flora. Ce zici ?

Cred că în cazurile unde nu omul e de vină pentru asta ar trebui ca lucrurile să fie şăsate să evolueze natural. E un curs al evoluţiei. Până la urmp peste 80% din speciile de plante şi animale de pe Pământ au dispărut şi tot există o mare diversitate. Conservarea unor specii în acest caz denotă egoism. Pe de altă parte, există cazurile unde omul e responsabil pentru dminuarea unor populaţii. Asta e ceva ce ar trebui corectat, pentru că provoacă un dezechilibru. Totuşi, procesul nu e întotdeauna reversibil. De fapt nu prea ar fi dovezi că e benefic. Mă refer la fitoplancton, unde s-a încercat regenerarea artificială şi au crescut prea mult populaţiile din acea zonă. Aceste intervenţii pot face bine, sau chiar mai mult rău.

10. Dacă mai ai alte completări, lucruri care ai observat că se spun greşit, adevăruri pe care ar trebui să le ştim etc. Și … mulţumesc frumos pentru timpul acordat !

Evident că sunt şi vor mai fi multe lucruri de spus. Aş vrea să motivez aici criticile pe care le aduc oamenilor sau organizaţiilor. Voi extrapola pe un exemplu: reciclarea hârtiei, mai exact acel program cu copăcelul verde. Menţionez că institutul la care lucrez participă la acest program şi încerc şi eu să pun hârtia în acea lădiţă cu copăcelul pe ea.

Am primit azi nişte caiete de sarcini de 1000 (o mie) de pagini fiecare, cu informaţii inutile, poveşti şi baliverne categorisite după 1001 criterii. Firmele de consultanţă pentru accesarea fondurilor europene intocmesc aceste teancuri inutile de hârtii doar pentru a-şi motiva preţul cerut. Problema e că toate sunt întocmite şi intoarse pe toate părţile de economişti, nu de ingineri. Scopul nu e un plan strict şi care să conducă la eficienţă, ci o formă alambicată.

Deci, acele câteva lădiţe de hârtie adunate de la 2-3 firme de apartament chiar contează pe lângă aşa o risipă? Nu. Asta nu înseamnă că iniţiativa nu e bună, dar nici o mare realizare nu e.

Da, e nevoie de voluntari pentru acţiunile astea. E mai mare nevoia de oameni cu viziune care să schimbe ceva. Care să ajungă la sursa risipei de care vorbeam, mai exact la birocraţie, la tot ce ţine de proceduri. De ce nu vorbeşte nimeni despre asta? De ce nu prezintă nimeni şcolile pe care le poţi face şi posturile pe care le poţi ocupa? Lucrurile trebuie schimbate la fiecare nivel.

La final, pentru alte discuţii, rubrica de comentarii rămâne deschisă şi necenzurată. Poate aducem completări chiar şi articolului, atâta timp că efortul e constructiv.

Advertisements

8 comments

  1. Mulțumesc, dam167, pentru că mi-ai răspuns. 🙂 Tot citesc articolul ăsta și încerc să-mi dau seama ce-ar fi să te mai întreb, dar nu-mi vine nimic în cap. Mă mai gândesc.

    1. Vorbim de tehnologia existentă şi rentabilitate. Studiile NU CONTEAZĂ. Ele trebuie să ajungă la o concluzie, iar respectivele principii tehnice REGLEMENTATE.

  2. La pt. 3 cred ca, fara suparare, n-ai studiat destul de bine problema. Astea cu “manipularile” prind binisor in alte domenii, dar aici imi par destul de usor de verificat. Cat despre restabilirea echilibrului “aparent pierdut’, nu stiu de ce spui asta. Crezi ca nu se poate sau cum? Oameni mult mai destepti decat noi cred ca se poate.\

    P.S. Da, am studiat problema si am studiat-o de ani de zile, asa ca nu vorbesc sa ma aflu in treaba.

    1. Încălzirea golobala e o noţiune legată de temperatura scoarţei planetare. Creşterea temperaturii s-a observat cam de la începutul secolului XX, dar se pare că procesul se manifestă de foarte mult timp. Asta e ceva bătut în cuie. Atât evoluţia fenomenului cât şi implicaţiile acestuia sunt estimate folosind modele mai mult sau mai puţin exacte. Eu nu stiu să existe o concluzie oficială, una care să cuantifice toţi factorii luaţi în calcul. Mai pe româneşte spus, încă mergem pe încercate (te rog să mă corectezi dacă greşesc). Acum apare partea propagandistică: încurajăm o acţiune sau alta, ca să oprim încălzirea globală. Ori dacă nu cunoaştem cauzele cu exactitate sau implicaţiile pe termen lung, cum putem fi siguri că ăsta e drumul de urmat?

      Legat de echilibrul pierdut, se pot corecta lucruri izolate fără o idee clară despre consecinţele la nivel global. Primul exemplu care îmi vine în minte e popularea artificială cu fitoplancton, prin material feros. S-a obţinut o suprapopulare care nu a putut fi ţinută sub control. Este posibil ca o aparentă rezolvare a unei probleme să conducă la consecinţe mai grave decât problema iniţială.

      Eu mă refer aici la lucrurile acceptate prin legi şi normative, deci practice şi rentabile pentru populaţie. Există la nivel mondial ample acţiuni de cercetare care probabil vor avea multe de spus în următorii ani. Nu aş fi presupus că vorbeşti doar să te afli în treabă. Mai mult, poate aduci completări şi ne lămurim toţi.

      1. si japonezii (parca) hacuiau meduzele ca sa scape de ele … constatand ulterior ca de fapt asa le dadeau o mana de ajutor la inmultire. la fel, tot abia ulterior vor putea oamenii constata (as in “masura exact/stiintific”) influenta lacomiei, prostiei si infatuarii lor asupra mediului … da’ atunci, ca deobicei, va fi deja prea tarziu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s